Analiză SWOT

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

• Relieful muntos din sudul judeţului creează un important potenţial hidrotehnic, silvic şi turistic cu elemente valoroase de flora si fauna specifice.

• Climat de depresiune cu trăsături de adăpost.

• Climat montan de expoziţie nordică cu o durată şi grosime mare a stratului de zăpadă, favorabil agrementului hivernal.

• Resurse de apă de suprafaţă bogate provenind din zona montană.

• Prezenţa unor resurse ale subsolului (piatră de construcţie).

• Faună cinegetică şi piscicolă variată.

• Prezenţa unor areale cu riscuri geomorfologice (alunecări de teren, surpări, torenţialitate).

• Apariţia, rară, a unor inversiuni termice.

• Oscilaţii climatice induse de fenomenele încălzirii globale.

• Datorită reliefului parţial muntos, există zone întinse unde infrastructura fizică este slab dezvoltată.

OPORTUNITATI

RISCURI

• Pozitia avantajoasa a zonei in raport cu proicetele europene.

• Posibilitatea apariţiei unor fenomene imprevizibile: inundaţii, cutremure, care pun în pericol structuri antropice.

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

• Poziţia geografică a Mărginimii Sibiului,in imediata apropiere a municipiului Sibiu facilitează conexiuni cu celelalte regiuni şi concentrează fluxuri de bunuri şi informaţii.

• Situata în centrul Romaniei ,are cai de acces bune si diversificate, apropiere faţă de municipiul Sibiu ii confera acces la aeroportul Sibiu.

• Largă suprafaţă din zona montană fără acces la reţele electrice.

• Reţeaua hidrografică, asimetrică faţă de teritoriul judeţean, a facilitat dezvoltarea aşezărilor de-a lungul cursurilor principale, preponderent în nordul şi sudul judeţului.

OPORTUNITATI

RISCURI

• Apropierea zonei de municipiul Sibiu si notorietatea data de „Sibiu Capitala Cultural Europeana 2007”.

• Pozitia avantajoasa a zonei in raport cu proicetele europene.

• Orientarea investitorilor spre alte zone în funcţie de facilităţile oferite.

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

• In zona exista oraşe mici, flexibile la restructurare şi adaptare funcţională si numeroase sate mari cu potenţial habitational ridicat cu pretabilităţi sporite de dotare şi organizare.

• Zona Mărginimii Sibiului este locuita din vechi timpuri români, ortodoxi cu o omogenitate etnică (peste 96 % români) si o omogenitate confesională (peste 96 % ortodocşi) si de asemenea cu o toleranţă etnică ridicata

• Dezvoltarea multiculturalismului şi a dialogului intercultural în instituţiile educaţionale si in zona in general

• Creşterea demografică este pozitiva in zona datorata creşterea numerică a populaţie urbane (51/4 %) avand bilanţ demografic pozitiv (0,7 ‰) si o speranţă de viaţă ridicată

• Majoritatea populaţiei e activă avand un nivel de instuire mediu si o forţa de muncă relativ bine educată/instruită;

• Rata brută de cuprindere în învăţământul primar, gimnazial, precum şi în cel liceal este în creştere si rata abandonului şcolar şi este în scădere (cel puţin în ultimii ani);

• Existenţa in zona a principalelor forme educaţionale (de la ciclul preşcolar la cel postliceal);

• Nivel de trai peste media pe tara a populatiei din zona;

• Lipsa unei orientări clare în sistematizarea rurală şi urbană.

• Migrarea populaţiei active, in special migraţia în mediul urban a tinerilor cu un grad înalt de pregătire profesională în căutarea unui loc de muncă si de cativa ani se constata migrarea acestora in strainatate

• Existenţa populaţiei de etnie romă în zonă cu probleme sociale majore ceea ce duce la creşterea ratei abandonului şcolar şi a analfabetismului;

• Mari disparităţi în răspândirea populaţiei (115 loc/km² în urban faţă de 13,3 loc/km² în rural).

• Îmbătrânirea populaţiei in mediul rural si o depopularea zonei rurale,in special a satelor apartinatoare de orasul Saliste.

• Existenţa în învăţământul rural a unui număr de cadre didactice nespecializate fapt ce se datoreaza remuneraţiei slabe a personalului didactic, personalului didactic auxiliar şi a personalului nedidactic.

OPORTUNITATI

RISCURI

• Existenta si accesarea de fonduri europene pentru reconversie profesionala si nu numai, in general fondurile pentru resurse umane (POS DRU).

• Existenta unor strategii de dezvoltare educaţională autentice şi originale si a unor strategii care se adreseaza dezvoltarii resurselor umane.

• Dezvoltarea unor parteneriate, colaborări, schimb de experienta pe plan judetean, regional,national si extern.

• Existenţa unor instituţii guvernamentale si organizaţii neguvernamentale care se ocupă de pregătirea profesională şi reconversia forţei de muncă.

• Colaborarea strânsă între populaţia zonei cu persoane emigrate în străinătate şi înfiinţarea de societăţi cu capital mixt.

• Criza economică globală si nationala care afecteaza nivelul de trai al populatiei

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

• Existenta unor resurse naturale variabile (păduri, parcuri, ape etc.) face ca zona sa fie un important potential hidrotehnic,silvic si turistic.

• Peisaj montan spectaculos, propice amplificării şi diversificării turismului montan în toate formele lui.

• Varietatea ecosistemelor, habitatelor şi speciilor de plante şi animale sălbatice şi punerea lor sub regim de ocrotire de ex. existenţa in zona a unor arii de protecţie a zonei-monumente şi rezervaţii naturale-Iezerele Cindrelului,Site Natura 2000 Valea Frumoasei.

• Valoare crescanda a peisajului datorate pasuniilor alpine din Muntii Cindrel si Muntii Lotrului.

• Inexistenţa unor surse industriale de poluare majore, face ca teritoriul Mărginimii Sibiului, în general, să fie slab sau deloc poluat.

• Defrişări masive, fără acţiuni de reforestare.

• Braconaj.

• Lipsa resurselor energetice sau miniere.

OPORTUNITATI

RISCURI

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

• Zona Marginimii Sibiului este cunoscuta in taara si stainatate datorita unor personalităţi locale renumite in zona , ca de ex, Emil Cioran si Octavian Goga.

• Sărbători tradiţionale renumite se organizeaza in zona, fiecare localitate avand o manifestare culturala bine promovata.

• Exista elemente de patrimoniu cultural material si imaterial bine pastrat si valorificat datorat aşezări antice, dacice şi daco-romane care se gasesc in zona

• Monumente, ansambluri arhitecturale şi situuri de valoare naţională numeroase (44).

• Reţeaua de dotări publice culturale este prezenta in zona prin camine culturale, bibloteci si muzee.

• Zona etno-culturala cunoscuta cu tradiţii locale bine păstrate.

• Neperpetuarea tuturor tradiţiilor si obiceiurilor din zona Marginimii Sibiului ,in special cele legate de oierit.

• Reteaua culturala de camine culturale, bibloteci si muzeee nu este modernizata si valorificata.

• Starea fizică a dotărilor culturale produce disfuncţionalităţi.

• Lipsa personalului specializat ce deserveşte dotările culturale.

OPORTUNITATI

RISCURI

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

• Aşezări de contact morfologic cu polivalenţă a resurselor si profil economic complex al oraşelor şi al unor sate mari.

• Număr mare de agenţi economici, in special in orasul Saliste.

• Extinderea activitatilor economice fara valoare adaugata.

OPORTUNITATI

RISCURI

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

• Exista un echilibru al populaţiei ocupate între cele trei sectoare primar ,secundar si tertiar.

• Funcţii diversificate ale localităţilor, o bună dezvoltare a activităţilor neagricole, în special în sectorul secundar, cu tradiţie în judeţ.

• Pondere încă ridicată a populaţiei ocupate în sectorul primar.

OPORTUNITATI

RISCURI

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

• Mărginimea Sibiului este cunocută ca o zonă veche agro-pastorală cu tradiţie în oierit, în zonă existând conform ultimului recensământ un număr de 145.664 ovine. La Poiana Sibiului a fost înfiinţată prima Uniune a Oierilor din România, în perioada interbelică.

• Existenţa suprafeţelor cu vii, livezi, păşuni şi fâneţe, în suprafaţa agricolă cu posibilităţi de dezvoltare a sectorului zootehnic.

• Resurse forestiere bogate (54 % din fondul funciar) cu o consistenţă şi conformaţie favorabilă a pădurilor.

• Produse secundare abundente (ciuperci, fructe de pădure, vânat).

• Existenta in zona a ocoalelor silvice private ceea ce duce la o mai buna administrare a fondului forestier.

• Larga extensiune a păşunilor şi fâneţelor (76 % din suprafaţa terenurilor agricole).

• Alaturi de pastorit si agricultura, printre preocuparile traditionale secundare, se numara culesul din natura, albinaritul, vanatoarea, pescuitul si paduraritul.

• Medie bună a densităţii agricole (1,1 loc/ha agricol) si produse agro-alimentare precum Branza de Marginime cunoscuta in intraga tara.

• Surplus al unor produse vegetale (cartofi, legume, fructe) şi animaliere (carne, lapte, ouă, lână).

• Fond funciar agricol valoros cu pretabilitate mai ales pentru teren arabil şi păşuni.

• Utilizarea pe scară redusă a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor care contribuie la obţinerea unor produse agricole cu grad redus de poluare.

• Fond funciar variat compus din soluri cu fertilitate mijlocie şi posibilităţi de exploatare agricolă şi forestieră diversificate.

• Creşterea suprafeţelor de teren neexploatate.

• Gestiunea deficitară a resurselor de apă.

• Mentinerea agriculturii in sfera subzistentei

• Productivitatea redusa a muncii in agricultura

• Scaderea numarului efectiv de animale.

• Gestiune deficitară a pădurilor privatizate (defrişări masive, lipsa replantărilor).

• Activitate de recoltare neorganizată si terenuri cultivabile puţin extinse.

• Fragmentarea accentuată a proprietăţilor si un grad redus de asociativitate.

• Mecanizare insuficientă a agriculturii.

• Insuficienţa acţiunii de înregistrare a mărcilor produselor locale si necertificarea produselor

• Grad ridicat de fărâmiţare a terenurilor.

• Valorificarea slaba a fructelor de pădure, plante medicinale

• Exista rezistenta datorata regimului de dininte de 1989 la constituirea grupurilor de producători (lemn şi animale)

• Exploatarea vânatului existent în fondul forestier peste efectivele optime şi practicarea braconajului.

• Produse tradiţionale ecologice nevalorificate (desfacere inexistentă ca şi produse ecologice).

OPORTUNITATI

RISCURI

• Cererea crescanda pentru produsele alimentare ecologice pe piata UE.

• Dezvoltarea turismului determina cresterea cererii de produse agricole si valorificarea lor eficienta pe plan local.

• Nevoia de produse cu marca zonei (DOC).

• Promovarea şi susţinerea unei agriculturi ecologice prin dezvoltarea unor tehnologii concepute să protejeze mediul la nivel UE.

• Existenta subvenţiilor pentru creşterea oilor.

• Existenta fonduri externe, in special FEADR.

• Scaderea numarului efectiv de animale.

• Concurenta neloiala poate determina disparitia produselor traditionale.

• Legislatie incoerenta si prost aplicata la nivel national.

• Integrarea in Uniunea Europeana implica respectarea unor termene si obligatii in cadrul PAC ceea ce afecteaza piata de desfacere a produselor agricole romanesti

• Există riscul ca unii întreprinzători să dispara din piata datorita dificultatiilor datorate globalizarii si dificultatiilor de integrarea in piata UE.

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

• Suprafaţa forestieră constituie un important potenţial economic şi de mediu.

• În zona Mărginimii Sibiului există o bogată varietate de resurse naturale.

• Mestesugurile populare cele mai bine reprezentate sunt fieraritul, prelucrarea lemnului, prelucrarea textilelor si prelucrarea pieii.

• Forta de munca calificata si specializata.

• Valorificarea superioară a resurselor naturale şi antropice şi crearea unor produse competitive (creşterea calităţii serviciilor).

• Infrastructura slab dezvoltată în transporturi şi comunicaţii.

• Aport redus de capital străin în capitalul social al IMM-urilor.

• Capacitatea lentă de adaptare a IMM-urilor la modificările intervenite în structura pieţelor.

• Lipsa unei strategii de dezvoltare economică integrată a regiunii.

• Locuri de muncă insuficiente pentru populaţia activă in zona Marginimii Sibiului .

OPORTUNITATI

RISCURI

• Orientarea europeana spre energiile regenerabile integrează deşeurile lemnoase în materiile prime ale acestora.

• Existenţa fondurilor europene pentru dezvoltarea competitivitatii economice.

• IMM-urile din zona se pot dezvolta datorita colaborarii Camerei de Comert cu partenerii din Statele Membre ale UE.

• Orientarea investitorilor spre alte zone geografice.

• Reducerea si deprecierea potentialului forestier.

• Scaderea eficientei valorificarii produselor secundare.

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

• Organizarea târgurilor şi festivalurilor este o oportunitate pentru prezentarea obiceiurilor şi ocupaţiilor/vânzarea produselor traditionale.

OPORTUNITATI

RISCURI

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

• Reteaua de drumuri judetene si comunale este bine dezvoltată in zona.

• Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale este destul de bine dezvoltată datorită existenţei resurselor de gaz în judeţ.

• Alimentarea cu energie electrică generalizată.

• Majoritatea localităţilor posedă alimentare cu apă şi canalizare.

• Modernizarea echipamentelor de telecomunicaţii, extinderea telefoniei mobile şi a Internetului.

• Reţeaua de dotări publice pentru învăţământ este dezvoltată, cuprinzând toate treptele de învăţământ: preşcolar, gimnazial, liceal si profesional.

• Reţeaua de dotări publice pentru ocrotirea sănătăţii este diversificată şi relativ bine distribuită teritorial, existand in fiecare localitate dinspensare si farmacii

• Centre de comună cu deficit de dotare şi servicii (Râu Sadului).

• Sate mici, lipsite de servicii elementare (şcoală primară, puncte sanitare).

• Necorelarea totală a tipurilor de învăţământ post-liceal public cu cerinţele pieţei muncii;

• Puterea instalată nu asigură necesarul de consum al dezvoltării în perspectivă.

• Reteaua de drumuri din zona necesita reparatii si mai există in zona montana drumuri greu accesibile

• Probleme legate de colectarea, sortarea, gestionarea şi valorificarea deşeurilor menajere şi industriale in majoritatea localitatilor din zona.

• Numeroase gospodării fără fose septice.

• Depozite de deşeuri neamenajate adecvat, ecologic.

• Randament scăzut al termoficării de tip individual.

• Reţele de alimentare cu apă învechite.

• Lipseşte epurarea biologică a apelor uzate.

• Probleme legate de calitatea apei si sistemul de canalizare in majoritatea localitatilor din zona.

• Lipsa unor grădiniţe şi a şcolilor în unele localităţi rurale izolate influenţează negativ procesul de învăţământ.

• Asistenţa medicală precară în unele sate apartinatoare de principalele localitati din zona.

• Fonduri reduse destinate asistenţei sociale a copiilor şi bătrânilor.

OPORTUNITATI

RISCURI

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

• Conexiuni strânse ONG care activeaza in municipiul Sibiu.

• Schimburi de experienta cu ONG din tara si strainatate.

• Personal instruit ong in scriere proiecte,management proiect,s.a.

• Proiecte de colaborare si cooperare in zona ,mediul extern si in localitati

• Slaba comunicare intre ong in general

• Exista ong locale fara sedii

• Slaba finantare pt ONG

OPORTUNITATI

RISCURI

• .

• Existenţa ONG-urilor care isi desfasoara activitatea la nivel zonal si local.

• Importanţa crescândă a sectorului neguvernamental in cadrul axei Leader

• Statutul de centru urban al localităţii Sălişte, ca premisă favorabilă a creşterii rolului său polarizator şi de reprezentativitate intra şi interregională.

• Existenta fonduri europene pt ong

• Legislatie deficitara pt mediul asociativ.

• Inexistenta fonduri nationale pt ong

• Mediu nepritenos pt functionare ong

• Lege a sponsorizarii si a parteneriatului public- privat ineficiente

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Lipsa iniţiativelor de interrelaţionare cu alte regiuni învecinate

OPORTUNITATI

RISCURI

• Existenţa liniilor de finaţare europene si comunitare ,in special a FEADR.

• Dezvoltarea parteneriatelor cu mediul extern ,in special cu Franta ,Olanda ,Belgia,Austria si Germania.

• Legislaţie naţională incoerentă si o birocraţie excesiva in ceea ce priveste absorbtia fondurilor europene.

• Necunoaşterea suficientă a implicaţiilor şi avantajelor aderării României la UE.

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

• Zona etno-folclorica recunoscuta la nivel national si consacrata drept pol agroturistic.

• Zona face parte din reteaua de „Destinatii Europene de Excelenta in Turism „ si exista proiecte in care o sa se stabileasca „Brandul Mărginimii Sibiului”.

• Potenţial turistic natural şi antropic remarcabil cu pastrarea aspectului traditional al satelor.

• Existenţa in zona a pensiuni/întreprinderi PF şi AF in domeniul turismului si a Centrelor de Informare Turistica.

• Numeroase festivaluri locale cu specific etno-folcloric si gastronomic.

• Zone propice practicarii zborurilor cu parapanta, ciclismului montan, curselor ATV , motociclismului si traseele specifice.

• Situri Natura 2000 cuprinzand sudul muntilor Cindrel, Valea Frumoasei, muntii Lotrului.

• Exista programe pentru refacerea „Drumului Regelui”, ce leaga zona etnografica a Marginimii Sibiului cu cea a Vaii Sebesului si pentru reabilitarea statiunea montana Paltinis (prima din tara).

• Pozitionarea sa la intersectia principalelor trasee din Muntii Cindrel.

• In zona exista o retea bine dezvoltata de pensiuni turistice si au fost implementate proiecte finantate din programul Sapard.

• Dezvoltarea şi modernizarea întregii baze materiale turistice în raport cu cerinţele turismului internaţional competitiv.

• Largi posibilităţi de dezvoltare a agroturismului si turismului rural datorită peisajului, datinilor, obiceiurilor, a monumentelor naturale şi a specificului aparte a zonei Mărginimea Sibiului.

• Lipsa zonelor şi activităţilor de agrement în afara pensiunilor.

• Obiectivele turistice din zona nu sunt bine valorificate si posibilitatiile de petrecera a timpului liber in muntii Cindrel si Lotru sunt relativ putin cunoscute.

• Lipsa unor dotări turistice corespunzătoare.

• Fonduri insuficiente pentru refacerea siturilor istorice si lipsa de la siturile istorice a informaţiilor în limbile de circulaţie internatională.

• Exista o neincredere si o lipsa de informatii in ceea ce priveste accesarea programelor europene de finanţare (FEADR) pentru înfiinţarea de pensiuni turistice.

• Pondere încă redusă a populaţiei ocupată în turism (3 %).

• Valorificarea incipientă a unor resurse turistice (climaterice, balneare, culturale).

OPORTUNITATI

RISCURI

• Disponibiltăţi materiale şi umane pentru promovarea turismului.

• Posibilităţi de dezvoltare a turismului prin existenţa unor facilităţi de scutire de impozite şi creditarea avantajoasă a celor care investesc în amenajări agroturistice.

• Existenta fondurilor strucurale FEADR penrtu dezvoltarea turismului rural.

• Trendul ascendent al turismului rural in UE.

• Afectarea patrimoniului turistic prin degradare sau amenajare neinspirata.

• Practicarea unui turism necontrolat duce la distrugerea florei si faunei din zonele declarate monumente ale naturii.