• HOME
  • Despre GAL MS
    • Echipa
    • Parteneriat
    • Prezentarea Asociaţiei GAL Mărginimea Sibiului
  • Teritoriu
    • Rășinari
    • Sadu
    • Săliște
    • Șugag
    • Tilișca
    • Cristian
    • Gura Râului
    • Râu Sadului
    • Jina
    • Miercurea Sibiului
    • Orlat
    • Poiana Sibiului
    • Poplaca
  • Proiecte finantate 2007-2013
  • Proiecte finantate 2014-2020
    • Programe 2014 – 2020
    • Proiecte 2014-2020
  • Arhiva
  • Contact

Populaţia si economia locala

Populaţie – demografie

În tabelul de mai jos se vor completa datele absolute şi relative (%) ale principalilor indicatori pentru a scoate în evidenţă unele aspecte privind evoluţia populaţiei din teritoriul respectiv.

Populatie/Localitate

1992

2002

Evoluţie

Soldul migrării

Soldul natural

Sub 20 ani
2002

Peste 60 ani
2002

Populaţia activă

Şomaj

Cristian

3097

3536

439

273

166

1094

388

1502

165

Gura Raului

3643

3621

-22

-16

-6

1044

660

1328

167

Jina

4348

4073

-275

-726

451

1603

578

1765

6

Orlat

3363

3271

-92

-130

-38

958

547

1273

183

Poiana Sibiului

3178

2799

-379

-401

-22

725

662

1491

10

Poplaca

1734

1779

45

14

-31

473

334

783

44

Rasinari

5645

5529

-166

-204

-38

1554

893

2166

269

Rau Sadului

736

636

-100

-100

0

164

133

206

8

Sadu

2561

2472

-89

-193

-104

668

488

1002

164

Saliste

6103

5795

-308

-195

-187

1526

1321

1898

179

Tilisca

1899

1662

-237

-292

-55

417

395

680

16

Sugag

4258

3239

-1019

-1040

21

493

493

1570

91

Total

38855

35892

-2963

-3010

157

10713

6889

15664

1302

%

100 %

100 %

-8,25 %

7,32 ‰

0,04 %

29,85 %

19,19 %

43,64 %

3,63%

Prezentarea principalelor caracteristici demografice se vor referi la următoarele aspecte:
– informaţii privind comunităţile prezente (denumire, pondere etc.);
– tendinţele demografice : îmbătrânire-întinerire, exod rural, etc.).

COMENTARII

Sursele informatiilor cuprinse in prezentul subcapitol sunt: Recensamantul populatiei si locuintelor 1992, Recensamantul populatiei si locuintelor 2002.

Economia locală
II.2.1.6.1 Repartizarea populaţiei active
Populatia activă, analizată din punct de vedere economic (cuprinzând toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă – 2005-2009, incluzând populaţia ocupată şi şomerii) se ridică la nivelul de 16.000 de oameni, cunoscând o evoluţie oscilantă, punctul de maxim fiind înregistrat în anul 2007. Se cunoaşte că resursa umană a microregiunii este o categorie a “resurselor economice” care sintetizează întregul potenţial de muncă al zonei (indiferent de proprietate şi sector de activitate).
Structura repartizării personalului salariat (populaţiei active) pe principalele domenii de activitate a fost realizată pe perioada 2005-2009, urmărindu-se indicatorul raportat “Numărul mediu de salariaţi” şi “tipul de activitate” (conform clasificării CAEN) din bilanţul scurt depus de agenţii economici (în conformitate cu Ordinul 1752/2005)

Anul 2005

Nr. crt.

Localitate

Populaţia activă

Sector agricol

Sector industrial şi de artizanat

Sector de comerţ

Sector privind serviciile

1

Cristian

1750

320

771

139

342

2

Gura Rîului

1330

315

538

68

256

3

Jina

1752

1612

31

32

153

4

Orlat

1262

190

587

49

252

5

Poiana Sibiului

1401

1200

41

69

91

6

Poplaca

762

145

379

58

152

7

Răşinari

2186

355

867

211

428

8

Rîu Sadului

183

102

86

5

32

9

Sadu

964

235

356

52

159

10

Sălişte

1896

372

686

186

458

11

Tilişca

645

383

82

67

93

12

Şugag

1568

988

251

71

512

TOTAL

15699

6217

4675

1007

2928

%

100

39,60

29,77

6,41

18,65

Anul 2006

Nr. crt.

Localitate

Populaţia activă

Sector agricol

Sector industrial şi de artizanat

Sector de comerţ

Sector privind serviciile

1

Cristian

1774

318

782

144

352

2

Gura Rîului

1363

304

551

76

258

3

Jina

1787

1585

36

36

157

4

Orlat

1288

175

602

53

255

5

Poiana Sibiului

1438

1187

45

73

95

6

Poplaca

798

143

391

63

158

7

Răşinari

2249

353

891

216

429

8

Rîu Sadului

215

102

96

8

35

9

Sadu

994

233

381

58

162

10

Sălişte

1938

372

702

197

470

11

Tilişca

676

381

93

73

100

12

Şugag

1586

998

274

75

505

TOTAL

16106

6151

4844

1072

2976

%

100

38,19

30,07

6,65

18,47

Anul 2007

Nr. crt.

Localitate

Populaţia activă

Sector agricol

Sector industrial şi de artizanat

Sector de comerţ

Sector privind serviciile

1

Cristian

1790

322

792

149

361

2

Gura Rîului

1380

308

564

83

259

3

Jina

1795

1594

42

42

158

4

Orlat

1293

182

614

58

256

5

Poiana Sibiului

1445

1203

55

79

96

6

Poplaca

805

152

402

69

159

7

Răşinari

2256

364

904

225

430

8

Rîu Sadului

224

109

104

12

36

9

Sadu

1012

239

408

65

163

10

Sălişte

1958

382

715

203

471

11

Tilişca

689

395

108

79

101

12

Şugag

1590

1033

295

98

514

TOTAL

16237

6283

5003

1162

3004

%

100

38,69

30,81

7,15

18,50

Anul 2008

Nr. crt.

Localitate

Populaţia activă

Sector agricol

Sector industrial şi de artizanat

Sector de comerţ

Sector privind serviciile

1

Cristian

1775

320

785

145

360

2

Gura Rîului

1365

305

558

79

258

3

Jina

1789

1589

38

37

157

4

Orlat

1287

178

606

54

255

5

Poiana Sibiului

1435

1199

48

74

95

6

Poplaca

797

147

397

63

158

7

Răşinari

2248

359

892

218

429

8

Rîu Sadului

214

107

98

9

35

9

Sadu

996

236

387

59

162

10

Sălişte

1945

376

704

198

469

11

Tilişca

687

387

96

74

99

12

Şugag

1580

1015

286

95

502

TOTAL

16118

6218

4895

1105

2979

%

100

38,57

30,36

6,85

18,48

Anul 2009

Nr. crt.

Localitate

Populaţia activă

Sector agricol

Sector industrial şi de artizanat

Sector de comerţ

Sector privind serviciile

1

Cristian

1767

316

775

142

335

2

Gura Rîului

1341

294

552

71

257

3

Jina

1763

1581

35

35

156

4

Orlat

1267

163

596

52

254

5

Poiana Sibiului

1411

1191

42

70

95

6

Poplaca

770

138

382

61

157

7

Răşinari

2230

352

879

214

428

8

Rîu Sadului

198

97

95

6

35

9

Sadu

978

222

368

57

161

10

Sălişte

1918

365

696

191

468

11

Tilişca

656

385

89

70

98

12

Şugag

1550

930

230

62

497

TOTAL

15.849

6034

4739

1031

2941

%

100

38,07

29,90

6,5

18,55

Sursa: Studiu privind evoluţia populaţiei active în Mărginimea Sibiului (surse directe: bazele de date din Primării, www.mfinanate.ro, www.insee.ro)
Structurile de mai sus permit o analiză cantitativă a repartiţiei populaţiei active (calculată în mărimi absolute şi relative) nepermiţând o evaluare calitativă din lipsa indicatorilor specifici (nivelul de instruire, categoria de vârstă, starea de sănătate, ponderile diferitelor categorii profesionale în total, etc).
Gruparea populaţiei active pe cele trei sectoare s-a făcut sintetizând astfel:
-în sectorul primar a fost inclus personalul angajat din agricultura şi servicii anexe, silvicultura, exploatare forestieră, economia vânatului, pescuitul şi piscicultura;
-în sectorul secundar s-a inclus industria (extractivă şi prelucrătoare), energia electrică şi termică, gaze şi apă, construcţiile;
– sectorul de comerţ (comerţul cu amănuntul şi cu ridicata);
-în sectorul serviciilor (sectorul terţiar) s-au inclus serviciile de turism (hoteluri, moteluri, pensiuni şi restaurante), serviciile de transport şi depozitare, poşta şi telecomunicaţiile, activităţile financiare, bancare şi de asigurări, tranzacţiile imobiliare, serviciile administrative (ale administraţiei publice locale, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială), alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale şi activităţi ale personalului angajat în gospodării personale, etc.
Se constată astfel că sectorul primar (agricultura) deţine o pondere mare în structura populaţiei active de aproape 40% (cu o evidentă tendinţă de scădere spre sfârşitul perioadei), iar ponderea sectorului industrial şi cel de artizanat este la nivelul de 30% din totalul populaţiei active. Sectorul comercial şi al serviciilor este pe ultimul loc deţinând, împreună, aprox. 25% din ponderea populaţiei active, o pondere relativ redusă, ce indică o dezvoltare insuficientă a acestor sectoare de activitate în Mărginimea Sibiului.
Comparativ cu microregiuni din ţările dezvoltate, în Mărginime se păstrează această repartiţie preponderentă a populaţiei active în agricultură, o caracteristică evidenţiată şi la nivel naţional, constatându-se că există o capacitate a economiei locale şi-n general a societăţiilor din Mărginime de a genera oportunităţi de muncă şi remuneraţii corespunzătoare care nu au încurajat exodul de forţă de muncă calificată din localităţi.
Sectorul activităţilor hoteliere este în plină expansiune în Mărginime, numărul unităţilor de turism înregistrând o creştere semnificativă în ultimii ani (şi implicit a personalului salariat în domeniu), existând un potenţial nevalorificat în dezvoltarea serviciilor conexe turismului (culturale, agrement şi loisir, comerciale în domeniul artizanatului, etc).
Sursele informatiilor cuprinse in prezentul subcapitol sunt: Baze date Primarii din teritoriu, www.mfinante.ro, www.insee.ro

II.2.1.6.2 Agricultură
Întrucât majoritatea actorilor rurali au legătură (în diferite proporţii) cu sectorul agricol se va evidenţia structura acestui domeniu conform tabelului de mai jos.

Zonă de cultură de cereale şi de creştere a animalelor

Terenuri agricole

din care neproductive

Păduri

Păşuni, fâneţe

Viţă de vie şi livezi

1.Cristian

3117 ha

1646 ha

1344 ha

3492 ha

1387 ha

84 ha

2.Gura Râului

3882 ha

924 ha

164 ha

6217 ha

2958 ha

0

3.Jina

7988 ha

232 ha

40 ha

24032 ha

7756 ha

0

4.Orlat

2045 ha

695 ha

155 ha

3591 ha

1349 ha

1 ha

5.Poiana Sibiului

1429 ha

23 ha

–

808 ha

1406 ha

0

6.Poplaca

1288 ha

414 ha

100 ha

1871 ha

874 ha

0

7.Răşinari

4035 ha

310 ha

61 ha

8558 ha

3725 ha

0

8.Râu Sadului

1021 ha

2 ha

2 ha

2008 ha

1019 ha

0

9.Sadu

2065 ha

548 ha

332 ha

2487 ha

1515 ha

2 ha

10.Sălişte

12427 ha

2675 ha

1420 ha

7483 ha

9429 ha

323 ha

11.Tilişca

3494 ha

147 ha

93 ha

1658 ha

3347 ha

0

12.Şugag

5632 ha

143 ha

64 ha

17874 ha

5489 ha

0

TOTAL

48423 ha

7759 ha

3775 ha

80079 ha

40254 ha

410 ha

% total fomd funciar

35.77

5.73

7.80

59.16

29.74

0.30

Nota! Totalul fondului funciar din acest teritoriu este de 135364 ha.
Total zona de cultura de cereale si crestere a animalelor si paduri este 128502 ha (94.96%), restul de 6862 ha (5.04%) reprezinta suprafetele de rauri si lacuri.
Sursa: – Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu
– Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Alba

Agricultura, respectiv cresterea animalelor reprezintă principala preocupare pentru majoritatea unităţile administrativ – teritoriale din teritoriul Marginimea Sibiului, mentionand localitatiile în care este dezvoltată activitatea de creştere a ovinelor Jina, Poiana Sibiului, Tilişca, Rasinari, Sadu,Riu, Sadului si Sugag. Un caz particular îl reprezintă Poiana Sibiului, unitate administrativ – teritorială în care, datorită unui fond funciar foarte limitata locuitorii acestei aşezări practică activitatea de creştere a ovinelor în alte localităţi din ţară. Scăderea efectivelor animaliere, în timpul celor şapte decenii (1941-2010) reprezintă o tendinţă îngrijorătoare ce necesită o analiză distinctă şi luate măsurile necesare pentru a oferi populaţiei locale o continuitate în dezvoltarea microregională.
În restul unităţilor administrativ – teritoriale agricultura reprezintă o activitate al cărui obiectiv principal este de a asigura produsele agricole necesare întreţinerii gospodăriei, produsele destinate pieţei fiind un obiectiv secundar.Structura fondului funciar şi suprafaţa ce revine unei gospodării a reprezentat pentru populaţia din zonă o provocare pentru diversificarea activităţilor din care sunt asigurate veniturile pentru un trai decent. Structura populaţiei, pe vârste preocupări şi pregătire profesională, se constituie ca o premisă de favorabilitate demografică prin existenţa unei resurse umane superioare din punct de vedere calitativ, instruite şi foarte preocupate pentru diversificarea activităţilor şi surselor de asigurare a celor necesare existenţei .

Se poate constata că cele mai mari suprafeţe din totalul suprafeţelor o reprezintă pădurile (59.16%), urmată de păşuni şi fâneţe (29.74%) Economia lemnului dar şi a creşterii animalelor s-au dezvoltat armonios de-a lungul vremurilor, condiţiile pedoclimatice fiind mai mult decât favorabile. Aceasta explică şi suprafeţele mici rămase pentru creşterea cerealelor (5.73%) şi/sau suprafeţele mai mult decât infime destinate viţei de vie si livezilor (0,30%).

Prezentare economia locală
Se va prezenta o analiză sintetică privind economia agricolă (structura – mărimea exploataţiilor, modul de exploatare – arendare, privat, asociaţii în scopul practicării agriculturii, agricultura ecologică, culturile dominante, evoluţie etc.), procesarea produselor agricole, mărcile locale etc.

Teritoriul Marginimea Sibiului a fost necooperativizată inainte de anul 1989 , terenurile agricole au fost proprietate privată a cetăţenilor, iar actualmente prin aplicarea Legilor nr. 18/1991 şi 1/ 2000 au fost restituite şi terenurile cu vegetaţie forestieră.

Structura – mărimea exploataţiilor
Tabel 19.Structura culturilor agricole în cadrul localităţilor din zona montană

Nr.
Crt

Localităţi

Sup. Arabilă
(ha)

Secară
(ha)

Ovăz
(ha)

Triticale de primăvară
(ha)

Porumb
(ha)

Legume
(ha)

Cartofi
(ha)

Alte culturi
(ha)

Total
(ha)

d.c. leguminoase
(ha)

1.

Cristian

1646

30

50

57

10

65

90

302

–

2.

Gura Râului

924

–

70

–

90

20

170

410

760

–

3.

Jina

232

–

–

–

–

16

160

16

192

–

4.

Orlat

695

–

20

–

80

30

60

350

540

40

5.

Poiana Sibiului

23

–

–

–

–

10

13

–

23

–

6.

Poplaca

414

–

20

40

95

15

75

69

314

–

7.

Râu Sadului

2

–

–

–

–

–

–

–

–

–

8.

Răşinari

310

–

–

–

95

64

90

–

249

40

9.

Sadu

548

–

–

–

50

6

60

100

216

–

10.

Sălişte

2675

–

50

62

125

25

468

525

1255

25

11.

Tilişca

147

–

–

–

–

11

42

1

54

–

12.

Sugag

143

–

–

–

45

10

22

2

79

–

TOTAL

7759

–

190

152

637

217

1225

1563

3984

105

Sursa: – Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu
– Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Alba

Tabel 20.Situaţia gospodăriilor din zona montana

Nr. crt.

Unitatea administrativ teritoriala
( comune , oraşe , municipii )

Total
gospodarii

(nr.)

d.c

detinator de teren agricol
( nr./ ha.)

detinator de bovine
( nr./cap. )

detinator de ovine
( nr./cap.)

Familii de albine
( nr./familii de albine )

1.

Cristian

1230

94/660

85/299

57/4273

8/320

2.

Gura Râului

1312

233/1634

131/455

53/3670

9/350

3.

Jina

1711

1520/7988

247/1431

172/35000

2/101

4.

Orlat

1364

284/1988

72/252

61/4445

2/50

5.

Poiana Sibiului

1223

803/1370

12/34

33/17500

3/130

6.

Poplaca

652

99/650

58/200

6/460

2/60

7.

Râu Sadului

273

263/315

73/200

32/5115

1/30

8.

Răşinari

1765

614/4048

76/265

240/18000

4/150

9.

Sadu

924

908/1578

360/413

90/7200

1/20

10.

Sălişte

4992

2911/23739

318/1431

207/15517

73/3244

11.

Tilişca

937

522/3494

103/358

269/20170

3/106

12

Sugag

1170

795/4628

65/238

185/15678

2/75

TOTAL

17553

9046/52092

1600/5576

1405/147028

110/4636

Sursa: – Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu
– Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Alba

Modul de exploatare – arendare, privat
În teritoriul Marginimea Sibiului ,la nivelul unităţilor administrativ exista mai multe tipuri de exploatare in functie de natura terenului .Astfel putem identifica mai multe situatii:

  • pe terenurile agicole private proprietarii isi cultiva produsele agricole necesare întreţinerii gospodăriei, produsele destinate pieţei fiind un obiectiv secundar si destul de putin rentabil

  • proprietarii care sunt in varsta recurg si la arendarea terenurilor ,dar aceasta se face pe termen scurt-1 an si in aceste cazuri de obicei terenul este vandut in scurt timp

  • terenul forestier este exploatat de catre regii, societati infiintate de Consililiile Locale ale unitatiile administrative-in cazul localitatiilor Riu Sadului, Sadu, Cristian, Rasinari, Saliste, Sugag, Tilisca, sau de catre RA Romsilva Sibiu –in cazul localitatiilor Gura Riului, Poplaca, Saliste , Jina, Poiana Sibiului, Orlat

  • terenul privat forestier este administrat de Codominii in localitatiile Jina, Sadu.

  • unitatiile administratative anual arendeaza pasunile alpine crescatoriilor de oi pentru o taxa /cap de oaie

Asociaţii în scopul practicării agriculturii
In Marginimea Sibiului sunt infiintate 10 numar de asociatii in scopul practicarii aiculturii.Acestea sunt urmatoarele:
Societatea Progresul Silvic filiala Sibiu – Scopul organizatiei este să militeze şi să activeze, prin mijloacele ştiinţei şi tehnicii moderne, pentru progresul silviculturii româneşti. Activitatile organizatiei: elaborarea unor strategii şi tactici de dezvoltare durabilă; organizarea de conferinţe, sesiuni ştiinţifice, simpozioane, dezbateri şi mese rotunde pe teme profesionale, cursuri manageriale, excursii şi călătorii de studii, implementarea unor proiecte în domeniul silviculturii, protecţiei mediului, conservării biodiversităţii, silvoturismului şi ecoturismului; realizarea de activităţi care să permită monitorizarea şi conservarea biodiversităţii în ariile protejate
Reuniunea Oierilor Tilisca – Scopul Asociaţiei este sprijinirea activităţii de aprovizionare, producţie, industrializare, desfacere agricolă precum şi promovarea oieritului şi păstrarea tradiţiilor strămoşeşti. Activitatie organizatiei: curăţarea păşunatului, are în grijă şi se ocupă de întreţinerea drumurilor de hotar, organizarea manifestarii „Sarbatoarea Oierilor din Tilisca”.
Asociatia Proprietarilor de terenuri si animale Rasinari – Scopul organizatiei este de a apăra şi de a promova interesele proprietarilor de terenuri si animale din Răşinari. Activitatile organizatiei: închirierea de terenuri în vederea organizării păşunatului comunal, curăţarea păşunatului, are în grijă şi se ocupă de întreţinerea drumurilor de hotar, organizarea de cursuri de pregătire, seminarii, conferinte, dezbateri publice, pe teme de interes pentru membrii asociaţiei
Asociatia Administratorilor de Paduri, Saliste – Scopul organizatiei este gospodarirea durabila a padurii in interesul comunitatilor si reprezentarea personalului silvic din structurile de administrare silvica in relatiile cu factorii interesati. Activitatile organizatiei: promovarea la nivel naţional şi internaţional a intereselor administratorilor de păduri, crearea unui cadru juridic si institutional modern pentru administrarea si gospodarirea padurilor, Înfiinţarea Colegiului Corpului Silvic.
Asociatia Cinegetica Cindrelul – Scopul organizatiei este alegarea si propunerea gestionarului fondurilor de vanatoare. Activitatile organizatiei: identificarea suprafetelor detinute de membrii pe fondurile de vanatoare, alegarea si propunerea gestionarii fondurilor, reprezentarea intereselor membrilor asociatiei in relatia cu gestionarii fondurilor de vanatoare si institutiile cu atributii in domeniul cinegetic, atragerea de fonduri si investitii in vederea imbunatatirii si dezvoltarii potentialului cinegetic al fondurilor de vanatoare.
Asociatia Crescatorilor de Ovine Jina – Scopul organizatiei este cresterea animalelor si comercializarea produselor zootehnice. Activitatile asociatiei: sustinerea crescatorilor de ovine din Jina in depunerea documentelor pentru obtinerea suventiilor, sustinerea crescatorilor de ovine in gasirea de piete de desfacere pentru produsele zootehnice.
Asociatia Crescatorilor de Taurine Jina – Scopul organizatiei este cresterea animalelor si comercializarea produselor zootehnice. Activitatile asociatiei: sustinerea crescatorilor de taurine in gasirea de piete de desfacere pentru produsele zootehnice.
Asociatia Padurile Jinei – Scopul asociatiei este administrarea fondului forestier de pe raza comunei Jina.
Asociatia Crescatorilor de Ovine Valea Frumoasei – Scopul organizatiei este practicarea unei agriculturi ecologice. Activitatile organizatiei: initiative de asociere a gospodariilor in ferme cu practici moderne in cresterea si ingrijirea animalelor.
Asociatia Crescatorilor de Ovine Sibiu “Marginea” – Scopul organizatiei este apararea drepturilor si promovarea intereselor membrilor sai. Activitatile organizatiei: organizarea de actiuni de promovare a activitatilor organizatiei, activitati de ajutorare a membrilor sai, sprijinirea crescatorilor de ovine din judetul Sibiu, editare de publicatii, brosuri si reviste.

Agricultura ecologică
Potenţialul ridicat de practicare a agriculturii ecologice trebuie consemnat atunci cand discutam despre agricultura practicata in teritoriul Marginimea Sibiului în contextul existenţei unei nişe pe piaţa judeţeană, regională, dar şi pe piaţa europeană, unde se înregistrează o cerere crescândă de produse agricole ecologice. Astfel, pot fi încurajate acele forme de producţie agricolă care să se adapteze standardelor specifice, putând astfel transforma dezavantajul unei chimizări precare a agriculturii din unele areale, în avantaj. Astfel de specializări pot fi realizate atât în domeniul agricol vegetal (legumicultură, pomicultură), cât şi în domeniul agricol animalier (carne şi preparate din carne, ouă, lactate, apicultură).
În plus, trebuie luată în considerare şi posibilitatea diversificării producţiei agricole, cu ramuri care să valorifice fie condiţiile pedo-climatice de favorabilitate fie existenţa oportunităţilor oferite de evoluţia cererii pe piaţa produselor agro-alimentare. În acest sens, ar fi de menţionat cultivarea ciupercilor, care poate fi realizată practic în toate unităţile administrativ teritoriale ale Mărginimii Sibiului şi apicultura, care poate valorifica elementele favorabile legate de flora spontană diversă, dar şi de suprafeţele de terenuri agricole cultivate cu plante melifere şi polenifere: trifoi, pomi fructiferi, etc.
Orice analiză a valorificării potenţialului economic al zonei trebuie să îşi aibă originea în factorii naturali corelaţi cu nivelul actual al dezvoltării antropice, soluţia corectă pentru valorificarea potenţialului economic al zonei constând în valorificarea potenţialului turistic al acesteia, în condiţiile în care activitatea turistică să devină consumator al materiilor prime produse şi prelucrate în zonă (produse alimentare – vegetale şi animaliere -, obiecte de artizanat, etc.). Astfel se poate asigura o piaţa de desfacere, relativ sigură, pentru valorificarea fondului funciar al zonei.
Sintetic datele statistice necesare sunt prezentate mai jos (sursa: PTAZ Mărginimea Sibiului):
Tabelul 21. Repartiţia potenţială a produselor agricole ecologice în domeniul turistic rural

Unitatea
administrativ –
teritorială

Repartiţia potenţială a resurselor alimentare în domeniul turistic

Carne

Lapte

Ouă

Cereale

Legume

Cartofi

Fructe

Media

Anuală

Zilnică

nr/an

nr/an

nr/an

nr/an

nr/an

nr/an

nr/an

nr/an

nr/zi

1. Cristian

1572

–

370

6136

3650

29673

5504

6708

18

2. Gura Râului

2128

–

729

–

813

10898

1899

2352

6

3. Jina

3207

4396

6380

–

–

–

21783

6109

14

4. Orlat

–

–

–

–

–

8745

504

1321

3

5. Poplaca

215

423

216

50

163

–

–

748

2

6. Poiana Sibiului

–

–

–

–

–

–

–

–

–

7. Răşinari

626

–

–

–

–

–

14160

2112

6

8. Rau Sadului

145

–

–

–

–

–

74

365

1

9. Sadu

1544

93

630

–

87

28776

3178

4901

13

10. Sălişte

9307

3917

5764

88

5483

27969

6886

8488

23

11. Sugag

765

231

–

147

42

3652

4986

2635

5

12. Tilişca

3839

1874

2761

–

–

–

129

1229

3

sursa: Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regională, Şef proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean – Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ – Mărginimea Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008)

Culturile dominante in teritoriul Marginimea Sibiului
Potenţialul economic al suprafeţelor agricole
A)Cultura plantelor
Cunoaşterea potenţialului economic al terenului agricol a fost prezentat în PTAZ Mărginimea Sibiului prin simularea folosirii integrale a fondului funciar agricol pe trei nivele:

  • „Potenţialul de producţie al terenurilor agricole” a fost determinat la nivelul parametrilor medii realizaţi la nivelul judeţului Sibiu şi anume: ponderea suprafeţei de teren agricol cultivată cu un anumit tip de cultură, structura culturilor practicate în zona deluroasă a judeţului Sibiu şi productivitatea medie realizată în judeţul Sibiu.

– „Consumul propriu din gospodărie” a fost determinat utilizând datele statistice privitor la consumul mediu pentru o persoană, populaţia stabilă respectiv consumul pentru animalele existente în unităţile administrativ teritoriale componente ale zonei Mărginimea Sibiului.
– „Determinarea cantităţii de produse destinate pieţei” a reprezentat-o diferenţa dintre producţie şi consum.
Tabel 22 – Potenţialul agricol al unităţilor administrativ – teritoriale din Mărginimea Sibiului

Unitatea
Administrativ
teritorială

Palierele analizate

U.M.

Cultura

Grâu

Porumb

Cartofi

Legume

Furaje perene

Furaje verzi

Fructe

Struguri

1. Cristian

Potenţialul
terenurilor
agricole

t

1835

1882

4556

1317

–

12220

411

5,845

Consumul propriu din gospodărie

t

2409

1648

648

–

–

274

Produc. destinată pieţei

t

1318

2908

669

–

–

426

2. Gura Râului

Potenţialul
terenurilor
agricole

t

685

821

2980

862

942

35240

–

–

Consumul propriu din gospodărie

t

2658

1912

713

–

–

301

Produc. destinată pieţei

t

–

1068

149

–

–

147

3. Jina

Potenţialul
terenurilor
agricole

t

–

–

1495

216

591

71610

171

–

Consumul propriu din gospodărie

t

4971

2258

776

–

–

328

Produc. destinată pieţei

t

–

–

–

–

–

1686

4. Orlat

Potenţialul
terenurilor
agricole

t

460

551

2000

578

632

17430

–

0,835

Consumul propriu din gospodărie

t

1681

1143

600

–

-.

253

Produc. destinată pieţei

t

–

857

–

–

–

39

5. Poiana Sibiului

Potenţialul
terenurilor
agricole

t

–

–

362

52

143

11940

53

–

Consumul propriu din gospodărie

t

1452

926

652

–

–

275

Produc. destinată pieţei

t

–

–

–

–

–

–

6. Poplaca

Potenţialul
terenurilor
agricole

t

35

256

478

321

–

7890

–

55

Consumul propriu din gospodărie

t

1458

1063

358

–

17520

145

Produc. destinată pieţei

t

–

–

–

–

–

–

7. Răşinari

Potenţialul
terenurilor
agricole

t

–

246

1786

258

282

30460

854

–

Consumul propriu din gospodărie

t

3085

2130

1026

–

–

433

Produc. destinată pieţei

t

–

–

–

–

–

1096

8. Rau Sadului

Potenţialul
terenurilor
agricole

t

–

–

–

–

–

25420

–

120

Consumul propriu din gospodărie

t

1247

1365

452

–

–

105

Produc. destinată pieţei

t

–

–

–

–

–

–

9. Sadu

Potenţialul
terenurilor
agricole

t

–

563

4090

473

647

16530

107

3,34

Consumul propriu din gospodărie

t

1758

1270

457

–

–

193

Produc. destinată pieţei

t

–

2820

16

–

–

246

10. Sălişte

Potenţialul
terenurilor
agricole

t

2880

2953

7149

2067

–

80980

331

79,33

Consumul propriu din gospodărie

t

5814

4407

1062

–

–

449

Produc. destinată pieţei

t

19

2741

1005

–

–

533

11.Sugag

Potenţialul
terenurilor
agricole

t

365

854

1985

523

–

45981

120

865

Consumul propriu din gospodărie

t

2610

2056

620

–

–

526

Produc. destinată pieţei

t

–

–

–

–

–

156

12. Tilişca

Potenţialul
terenurilor
agricole

t

–

131

951

136

150

28940

–

–

Consumul propriu din gospodărie

t

2019

1559

305

–

–

129

Produc. destinată pieţei

t

–

–

–

–

–

10

sursa: Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regională, Şef proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean – Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ – Mărginimea Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008)

Datele din tabel au condus la următoarele concluzii:

  • În Mărginimea Sibiului se realizează un surplus de produse ce pot fi destinate pieţei la cartofi, legume şi fructe ;

  • Unitatea administrativ – teritorială Poiana Sibiului este în imposibilitatea de a-şi asigura din resurse proprii produsele vegetale necesare, iar unităţile teritorial – administrative Jina, Răşinari şi Tilişca au surplus de produse ce pot fi destinate pieţei numai la un produs (cartofi, respectiv fructe) ;

  • Unităţile administrativ – teritoriale Cristian şi Sălişte dispun de surplus de produse ce pot fi destinate pieţei la toate categoriile de produse analizate.

B). Creşterea animalelor
În Mărginimea Sibiului creşterea animalelor a fost favorizată, dea lungul timpului, de condiţiile pedoclimatice şi de relief concretizate prin extinderea pajiştilor naturale (păşuni şi fâneţe). Luând în considerare structura fondului funciar potenţialul de producţie al zootehniei, posibil de obţinut, s-a determinat utilizând valorile medii realizate la nivelul judeţului Sibiu privitor la efectivele de animale ce revin la unitatea de suprafaţă agricolă şi producţiile medii de lapte, carne, lână, ouă.
Oferta de produse animaliere (carne, lapte, ouă, miere de albine şi lână) ce pot fi destinate pieţei sunt prezentate tabelul de mai jos:

Structura producţiei animaliere în Mărginimea Sibiului tabel 23

Unitatea adminis. – teritorială

Elementele de analiză

Fondul zootehnic

Produsul

Bovine

Porcine

Ovine

Păsări

Fam. de albine

Carne

Lapte

Ouă

Miere de albine

Lână

Cap

Cap

cap

1000 cap

Fam

t

1000 hl

Mil.
buc

t

t

1. Cristian

Animale

299

445

4273

2,643

240

–

–

–

–

–

Potenţialul zootehniei

–

–

–

–

–

368

16,1

1,17

3,9

8,2

Consumul propriu din gospodărie

–

–

–

–

–

255

16,728

1,065

–

–

Producţia destinată pieţei

–

–

–

–

–

113

–

0,105

3,9

8,2

2. Gura Râului

Animale

455

625

3670

3,500

320

–

–

–

–

–

Potenţialul zootehniei

–

–

–

–

–

433

18,94

1,38

4,6

9,6

Consumul propriu din gospodărie

–

–

–

–

–

280

19,04

1,173

–

–

Producţia destinată pieţei

–

–

–

–

–

153

–

0,207

4,6

9,6

3. Jina

Animale

1431

635

35000

6,800

65

–

–

–

–

–

Potenţialul zootehniei

–

–

–

–

–

966

42,34

3,08

10,1

21,4

Consumul propriu din gospodărie

–

–

–

–

–

304

31,838

1,268

–

–

Producţia destinată pieţei

–

–

–

–

–

662

10,502

1,812

10,1

21,4


4. Orlat

Animale

252

500

4445

5,500

50

–

–

–

–

–

Potenţialul zootehniei

–

–

–

–

–

233

10,1

0,74

2,4

5,3

Consumul propriu din gospodărie

–

–

–

–

–

235

13,043

0,976

–

–

Producţia destinată pieţei

–

–

–

–

–

–

–

–

2,4

5,3

5. Poplaca

Animale

200

50

460

2750

60

–

–

–

–

–

Potenţialul zootehniei

–

–

–

–

–

295

5,3

0,7

1,7

2,7

Consumul propriu din gospodărie

–

–

–

–

–

385

12,5

0,9

0,2

–

Producţia destinată pieţei

–

–

–

–

–

–

–

–

1,5

2,7

6. Poiana Sibiului

Animale

34

750

17500

4,590

3

–

–

–

–

–

Potenţialul zootehniei

–

–

–

–

–

164

7,1

0,52

1,7

3,6

Consumul propriu din gospodărie

–

–

–

–

–

256

12,177

1,117

–

–

Producţia destinată pieţei

–

–

–

–

–

–

–

–

1,7

3,6

7. Răşinari

Animale

265

800

18000

7,500

73

–

–

–

–

–

Potenţialul zootehniei

–

–

–

–

–

447

19,5

1,43

4,7

9,9

Consumul propriu din gospodărie

–

–

–

–

–

402

23,438

1,686

–

–

Producţia destinată pieţei

–

–

–

–

–

45

–

–

4,7

9,9

8. Rau Sadului

Animale

200

35

5115

894

30

–

–

–

–

–

Potenţialul zootehniei

–

–

–

–

–

164

7,5

0,5

1,7

3,6

Consumul propriu din gospodărie

–

–

–

–

–

280

12,7

0,9

–

–

Producţia destinată pieţei

–

–

–

–

–

–

–

–

1,7

3,6

9. Sadu

Animale

413

860

7200

1,225

54

–

–

–

–

–

Potenţialul zootehniei

–

–

–

–

–

290

12,7

0,93

3,1

6,4

Consumul propriu din gospodărie

–

–

–

–

–

179

12,477

0,751

–

–

Producţia destinată pieţei

–

–

–

–

–

111

0,223

0,179

3,1

6,4

10. Sălişte

Animale

1431

822

15517

9,413

1074

–

–

–

–

–

Potenţialul zootehniei

–

–

–

–

–

1086

47,63

3,46

11,4

24,1

Consumul propriu din gospodărie

–

–

–

–

–

417

38,273

1,823

–

–

Producţia destinată pieţei

–

–

–

–

–

669

9,357

1,637

11,4

24,1

11. Sugag

Animale

238

95

15678

3650

30

–

–

–

–

–

Potenţialul zootehniei

–

–

–

–

–

378

12,7

1,12

1,2

6,6

Consumul propriu din gospodărie

–

–

–

–

–

495

12,9

1,3

–

–

Producţia destinată pieţei

–

–

–

–

–

–

–

–

1,2

6,6

12. Tilişca

Animale

358

420

20170

1,800

40

–

–

–

–

–

Potenţialul zootehniei

–

–

–

–

–

396

17,33

1,26

4,1

8,8

Consumul propriu din gospodărie

–

–

–

–

–

120

12,853

0,512

–

–

Producţia destinată pieţei

–

–

–

–

–

276

4,477

0,784

4,1

8,8

sursa: Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regională, Şef proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean – Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ – Mărginimea Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008)

Analiza potenţialului de piaţă al zootehniei, la nivelul de densitate al animalelor la unitatea de suprafaţă agricolă şi al productivităţii realizate în judeţul Sibiu, permite prezentarea următoarelor concluzii:

  • Producţia animalieră posibil de realizat este deficitară (nu acoperă consumul propriu din gospodărie) pentru următoarele produse şi unităţi administrativ – teritoriale: carne – Orlat, Poiana Sibiului; lapte – Cristian, Orlat, Poiana Sibiului, Răşinari, şi ouă – Orlat, Poiana Sibiului, Răşinari,

  • La nivelul arealului delimitat de Mărginimea Sibiului sunt asigurate surplus de produse cu destinaţia de a fi valorificate pe piaţă la toate sortimentele de produse ;

  • Surplusul de produse destinat pieţei asigură materia primă pentru promovarea în zonă a micii industrii pentru prelucrarea cărnii, laptelui şi lânii; ultimul produs – lâna – merită subliniat, nu mai are asigurată o piaţă de desfacere/ prelucrare, în aceiaşi categorie intrând şi pieile de animale.

C) Potenţialul economic al fondului forestier este dat de valorificarea următoarelor materii prime:

  • Masa lemnoasă posibil a fi exploatată în condiţiile de respectare a regimului de tăiere impus prin criteriile de regenerare a pădurilor;

  • Fructele de pădure: zmeură, afine, mure, fragi de pădure ;

  • Ciupercile.

Potenţialului economic al fondului forestier în unităţile administrativ – teritoriale
din Mărginimea Sibiului – tabel 24

Unitatea teritorial – administrativă

Materiile prime procurate din zona împădurită

Material lemnos

Fructe de pădure

Ciuperci

Afine

Zmeură

Mure

Fragi de pădure

1000 m3

T

t

t

T

t

1. Cristian

5,08

112

87

70

14

240

2. Gura Râului

8,04

177

138

111

22

221

3. Jina

33,12

728

569

455

91

911

4. Orlat

5,21

115

90

72

14

143

5. Poiana Sibiului

1,10

24

19

15

3

30

6. Poplaca

4,95

182

125

77

12

174

7. Răşinari

12,12

265

208

167

33

333

8. Rau Sadului

7,9

230

174

122

20

215

9. Sadu

5,91

130

102

81

16

163

10. Sălişte

10,27

226

177

141

28

282

11. Sugag

9,13

194

169

172

17

238

12. Tilişca

2,14

47

37

29

6

59

TOTAL

595,03

2430

1895

1623

276

3009

sursa: Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regională, Şef proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean – Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ – Mărginimea Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008)
Concluziile în urma analizei datelor statistice sunt următoarele:

  • Un studiu de caz exemplificat arată că 25 % din masa lemnoasă procurată din zona împădurită prin prelucrare se transformă în rumeguş, rezultând o cantitate de rumeguş de 26.328 t, cantitate care la o putere calorică medie de 2900 kcal / kg. reprezintă 76351 Gcal. Soluţia eficientă este ca concomitent cu construirea micii industrii pentru prelucrarea materialului lemnos să se amplaseze şi instalaţii pentru brichetarea rumeguşului în vederea utilizării acestuia în calitate combustibil uşor de manipulat.

D) Potenţialul economic al zonei alpine
Zona alpină cuprinsă în fondul forestier (golurile alpine), ţinând seama de configuraţia reliefului, poate fi valorificată în vederea unui de păşunat de calitate pentru animalele domestice şi prin valorificarea parţială a plantelor medicinale din flora spontană.
Evoluţie
Avand in vedere ca principala ramura a agiculturii bine dezvoltata in teritoriul Marginimea Sibiului este cresterea animalelor, respectiv cresterea oilor se va analiza evolutia efectivelor de animale in zona. Pentru o cunoaştere exactă a efectivelor de animale, în 2010, reproducem situaţia în conformitate cu evidenţele Direcţiei Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Sibiu, în paralel cu situaţia din 1941.
Din datele comparative avute la dispoziţie se poate constata evoluţia negativă a efectivelor animale în localităţi, cele mai mari descreşteri fiind la vaci + boi+ bivoliţe (în Poiana Sibiului cu 90%, dar şi în celelalte localităţi), bivoliţele fiind în curs de dispariţie în Mărginimea Sibiului; la cai (ecvine) cele mai mari scăderi fiind la Jina şi Poiana şi în general în toate localităţile. La ovine şi porci se constată o creştere pentru Jina, Răşinari şi Sadu (de mai mult de 300%) dar şi reduceri mari la Poiana Sibiului.

Procesarea produselor agricole in teritoriul Marginimea Sibiului
In teritoriul Marginimea Sibiului se impune a se menţiona următoarele elemente legat de procesarea produselor agricole :
Sectorul economiei şi industrializării lemnului este relativ slab dezvoltat, la nivelul localitatiilor din teritoriul Marginimea Sibiului desfăşurându-se activitatea de exploatare propriu-zisă şi debitare primară , în gatere cu acţionare hidraulică şi, în prezent, cu acţionare electrică, materialul lemos recoltat fiind livrat în fabricile din Tălmaciu, Sibiu, Sebes, etc.
Economia oieritului care a fost şi încă rămâne la un nivel dezvoltat s-a făcut exclusiv pe baze private, singurele produse care nu erau valorificate în gospodăriile particulare fiind lâna şi pieile animalelor, ambele find recoltate de întreprinderile specializate de stat , până în 1990; în perioada 1990-2010 sectorul lânii şi al prelucrării pieilor microregiunea a asistat la falimentul societăţilor specializate , Covtex Cisnădie – vecehile fabrici de covoare, Fabrica de pături Orlatex Orlat, Fabrica de mochete şi covoare Sitex Sibiu, Incov Alba Iulia, etc societăţi care preluau lâna ca materie primă, valorificând-o superior prin procese industriale. În prezent colectarea lânei se face de către firme specializate ce o şi exportă pentru valorificare, preluarea de la producători fiind la un preţ infim ,preţul nu acoperă nici procesul de spălare.
Prelucrarea artizanală sau industrială a pieilor animalelor cunoaşte de asemenea un abandon total după închiderea sau privatizarea tututor tăbăcăriilor existente (Sibiu, Sălişte, Agnita) situaţie în care piele animaliere sunt nevalorificate în prezent;
In Mărginime îşi desfăşoară activitatea în diferite domenii o serie de meseriaşi, meşteşugari iscusiţi care au înţeles să-şi conserve meseria în mici ateliere dezvoltate în spaţiul propriu al gospodăriei, ateliere ce păstrează atmosfera şi farmecul tradiţional al meseriilor medievale; un număr de peste 55 de meseriaşi sunt reuniţi în singura asociaţie de profil: Reuniunea Meseriaşilor din Sălişte (fondată în 1872) care şi-a reluat activitatea în 1990, graţie râvnei preşedintelui de onoare pălărierul Virgil Ilieş. Meseriaşii afiliaţi sau neafiliaţi la această asociaţie desfăşoară o serie de activităţi manufacturiere, executând produse, lucrări şi servicii în satisfacerea nevoilor locuitorilor din Mărginimea Sibiului.
Trebuie menţionat faptul că în teritoriul G.A.L. Mărginimea Sibiului nu există combinate şi fabrici de prelucrare a produselor, singurele unităţi fiind cele de prelucrare a lemnului (producătoare de mobilier la Gura Rîului) care sunt la nivelul unor ateliere mari ultraspecializate în mobilier artizanal. De asemenea, în microregiune, nu există depozite de materii prime (excepţie făcând lemnul în stare debitată/cherestea sau lâna) celelalte produse lactate sau brânzeturi fiind livrate în comerţ pentru vânzare,
In Mărginimea Sibiului nu există abatoare specializate în sacrificarea animalelor (bovine/porcine/ovine), existând numai puncte de sacrificare a ovinelor în câteva comune, puncte autorizate, în perioada sărbătorilor de Paşti, pentru sacrificarea şi livrarea mieilor; activitatea fiind sezonieră nu s-au găsit soluţiile economice pentru fondarea unui abator specializat în ovine. Pentru sacrificarea bovinelor sau pocinelor gospodarii din fermele din Mărginime apelează la abatoarele specializate autorizate din vecinătate (municipiul Sibiu)
Efectivele de animale şi producţia animală conform raportării statistice pe anul 2004 (R.AGR.1) a fost dupâ cum urmează:

Producţia animală obţinută de gospodăriile populaţiei
Tabel 25.Producţia de carne (sacrificări)

Specificaţie

Numărul de animale sacrificate
-capete-

Greutatea medie la sacrificare
Kg.greutate vie

Greutatea totală a animalelor sacrificate
Tone.greutate vie

Bovine

600

345

207

Porcine

1400

128

180

Ovine

4000

25

708

Caprine

60

16

1

Tabel 26.Producţia de lapte (fizic)

Specificaţie

Nr. Animale

Producţia medie de lapte
l/ cap/an

Cantitate totală
anuală
Hl

-Lapte de vacă şi bivoliţă

800

4000

32 000

-Lapte de oaie

7000

43

3040

-Lapte de capră

80

250

200

Tabel 27.Producţia de lână (fizic)

Specificaţie

U.M

  • Număr ovine tunse

capete

8330

  • Producţia medie de lână obţinută de la o ovină tunsă

kg

3,6

  • Producţia totală de lână

tone

30

Tabel.28.Producţia de ouă

Specificaţie

U.M

  • Numărul păsărilor care au ouat în cursul anului -total

capete

6500

  • Producţia medie de ouă obţinută de la o pasăre care a ouat -total

bucăţi

215

  • Producţia totală de ouă

Mii bucăti

1400

Evolutia ovinelor din Mărginimea Sibiului, la finele sem. I. 2010 (comparativ s-au trecut şi efectivele animaliere din 1941 şi 2002-2003)

Nr.
crt.

Localitatea

Ovine

1941

2002-2003

2010

  1. 7

Cristian

-?

4344

5400

  1. 8

Gura Rîului

3424

2446

4900

Jina

22.000

34065

70000

  1. 6

Orlat

1177

2952

5865

Poiana Sibiului

80000

67672

30000

  1. 5

Poplaca

426

447

987

  1. 2

Răşinari

8026

13540

30000

  1. 4

Rîul Sadului

-?

5480

8200

  1. 3

Sadu

2500

5278

8400

  1. 1

Sălişte

-?

7124

1637

  1. 9

Tilişca

18.980

18070

25.460

12

Şugag – judeţul Alba

?

12782

9600

Total

136.533

174200

200.449

Mărcile locale
Cele mai cunoscute marci locale din teritoriul Marginimea Sibiului sunt BRANZA DE BURDUF, TELEMEA si de Sarbatoriile de Pasti se vand in piete MIEI de MARGINIME. Exista si alte marci locale ,dar acestea sunt mai putin cunoscute ,astfel livezile dezvoltate pe pantele localităţilor Sălişte, Vale, Sibiel, Fîntînele livezi care au creat şi mărci de mere locale (merele cacoveneşti) foarte apreciate pentru gustul lor natural. Sursele informatiilor cuprinse in prezentul subcapitol sunt: Strategia de Dezvoltarea a Judetului Sibiu, Strategiile de Dezvoltare a Localitatilor cuprinse in teritoriu, Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ – Mărginimea Sibiului, 2008, Bazele de date ale primariilor, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Alba, Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor – Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Sibiu.

II.2.1.6.3 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi
Candidatul va scoate în evidenţă structura industriei (dacă există) din zona respectivă aşa cum este prezentată în tabelul de mai jos.

Total întreprinderi

Micro -întreprinderi cu 1-10 salariaţi

Întreprinderi cu 10 – 50 salariaţi

Întreprinderi cu 50 – 250 salariaţi

Întreprinderi cu peste 250 salariaţi

Cristian

84

72

8

4

0

Gura Raului

100

100

0

0

0

Jina

59

59

0

0

0

Orlat

54

54

0

0

0

Poiana Sibiului

61

61

0

0

0

Poplaca

26

25

0

0

1

Rasinari

81

78

3

0

0

Rau Sadului

23

23

0

0

0

Sadu

94

91

3

0

0

Saliste

285

271

9

5

0

Tilisca

35

35

0

0

0

Sugag

63

62

1

0

0

Număr

965

931

24

9

1

%

100

96.48

2.49

0.93

0.10

Sursa: www.mfinante.ro
Comentarii privind industria locală
În special, vor fi prezentate aspecte privind industriile şi reţeaua întreprinderilor de producţie (combinate şi fabrici de prelucrare a produselor, servicii pentru agricultură, depozite, sectoare economice acoperite, evoluţie etc.), precum şi legăturile acestora cu celelalte domenii economice ale zonei sau cu zone externe.
Numărul total de întreprinderi de producţie este de 965, repartizate relativ uniform în teritoriu, localizarea acestora urmărind atât cererea, dar, în cele mai dese cazuri oportunităţi locale, iniţiativa întreprinzătorilor şi resursele locale. În topul localităţilor ce dezvoltă activităţi industriale sunt localităţile Sălişte (285 de societăţi), Sadu (94), Cristian (84), Răşinari (84), Şugag (63), Poiana Sibiului (61), etc.
Structura acestora după numărul de salariaţi evidenţiază gradul de mărime al întreprinderilor, mai précis al numărului de locuri de muncă create, un indicator important din punct de vedere economic şi social. Se constată că ponderea întreprinderilor mici şi mijlocii cu maxim 10 salariaţi este majoritară, procentul de 96,48% la nivelul teritoriului, fiind edificator; trebuie remarcat faptul că în localităţile Gura Rîului, Jina, Orlat, Poiana Sibiului, Rîul Sadului şi Tilişca, toate întreprinderile se încadrează în această categorie.
În categoria 10-50 salariaţi se situează 24 de societăţi (din care 9 în Sălişte, 8 în Cristian şi câte 3 în Răşinari şi Sadu, 1 în Şugag) pentru ca în categoria 50-250 de salariaţi numărul lor să fie de 9 unităţi, repartizate astfel: 5 la Sălişte şi 4 la Cristian. În categoria societăţilor cu personal între 10-50 de angajaţi, regăsim unităţi din domenii diverse de activitate: A) Silvicultura si alte activitati forestiere R.P.L.O.S. Valea Frumoasei Sălişte (23), M.B.I. Impex (20) şi fabricarea lemnului Hera Cim Sălişte (10); SC Simicom SRL Orlat (29), SC Ludfor Orlat (21), Sc Walmary Sadu (11). SC Foresta Prod Sadu (12), etc. B) fabricarea de uşi şi ferestre din metal (Al Farm Sălişte-15); C) fabricarea altor elemente de beton, ciment şi gips SC Terra Building SRL Orlat (34 salariaţi); D) fabricarea de articole confecţionate din textile (exceptând îmbrăcămintea şi lenjeria de corp) SC Orlatex Orlat (11 salariaţi); E) fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusive lenjeria de corp) SC Marinest SRL Orlat (33 salariaţi); F) lucrări de construcţii SC Lupp Construction Romania Cristian (43); G) producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice, producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate SC Aquador Cristian, şi altele.
În categoria întreprinderilor de la 50 la 250 de angajaţi activează o serie mică de societăţi, trebuind menţionate societăţile comerciale: SC Marsal Sălişte (142 salariaţi), S.C.Kristin Sălişte (105 salariaţi), fiind specializate pe fabricarea încălţămintei şi-n general marochinărie. În acelaşi domeniu se remarcă şi SC Valle Sport Cristian (fabricarea încălţămintei cu 142 de salariaţi).
În categoria întreprinderilor cu peste 250 de salariaţi se evidenţiează o singură societate comercială, în Poplaca: SC Manzat SRL care prelucreaza mezeluri si a fost demarata printr-un program SAPARD.
Istoria economică a Mărginimii Sibiului nu înregistrează dezvoltarea unui sector industrial, activităţile putând fi încadrate în activităţi cu caracter preindustrial – manufacturier fiind legate de exploatarea şi prelucrarea lemnului şi a produselor derivate din creşterea animalelor. Se impune a se menţiona următoarele:
a) sectorul economiei şi industrializării lemnului este relativ slab dezvoltat, la nivelul comunelor desfăşurându-se activitatea de exploatare forestieră propriu-zisă şi debitare primară (în gatere cu acţionare hidraulică la început şi, în prezent, cu acţionare electrică), materialul lemos recoltat fiind livrat în fabricile din Tălmaciu, Sibiu, etc. Singurele spaţii de depozitare sunt platformele de depozitare şi uscare a cherestelei amenajate lângă spaţiile de producţie forestieră. Există un potenţial evident legat de prelucrarea superioară a materiei prime lemnoase în fabrici de mobilier, etc, ceea ce ar putea conduce la creşterea veniturilor obţinute în acest domeniu, creşterea numărului de locuri de muncă etc. În teritoriul G.A.L. Mărginimea Sibiului nu există combinate şi fabrici de prelucrare a produselor singurele unităţi fiind cele de prelucrare a lemnului (producătoare de mobilier la Gura Rîului) la nivelul unor ateliere mari ultraspecializate în mobilier artizanal.
b) sectorul materialelor de construcţii s-a dezvoltat prin exploatarea carierelor de piatră (Rod, Răşinari, etc) dar şi a aluviunilor grosiere – pietrişuri, nisipuri şi bolovănişuri cenuşii, din lunca Cibinului Prezenţa acestor depozite groase de aluviuni a făcut ca în zonă să se exploateze material aluvionar (balast) atât de necesar în construcţii sau ca material pentru lucrări de terasamente. (Cristian, Orlat, Sălişte, Sadu, etc). Gropile formate în urma exploatării balastului s-au transformat în mici lacuri de agrement. Carierele de piatră (Tilişca – Rod, Răşinari) sunt exploatate de societăţi specializate, în concesiune aducând anual venituri la bugetele locale, veniturile din concesionare sprijinind proiectele de dezvoltare ale localităţilor Trebuie menţioonat faptul că prin grija autorităţilor locale s-au soluţionat şi problemele legate de traficul greu prin localităţi, societăţile concesionare fiind obligate să plătească annual asigurarea caselor de pe drumurile judeţene dar şi tranzitarea localităţiilor cu max. 30 km/oră şi max. 40 tone / 3 osii.
b) economia creşterii animalelor (în special a oieritului) a fost şi încă rămâne la un nivel dezvoltat; făcându-se exclusiv pe baze private, singurele produse care nu erau valorificate în gospodăriile particulare fiind lâna şi pieile animalelor, ambele find recoltate de întreprinderile specializate de stat (până în 1990); în perioada 1990-2010, în sectorul lânii şi al prelucrării pieilor Mărginimea a asistat la falimentul societăţilor specializate (Covtex Cisnădie – vechile fabrici de covoare, Fabrica de pături Orlatex Orlat, Fabrica de mochete şi covoare Sitex Sibiu, Incov Alba Iulia, etc) societăţi care preluau lâna ca materie primă, valorificând-o superior prin procese industriale. În prezent colectarea lânei se face de către firme specializate ce o şi exportă pentru valorificare, preluarea de la producători fiind la un preţ infim (preţul nu acoperă nici procesul de spălare). Prelucrarea artizanală sau industrială a pieilor animalelor cunoaşte de asemenea un abandon total după închiderea sau privatizarea tuturor tăbăcăriilor existente (Sibiu, Sălişte, Agnita) situaţie în care pieile animaliere sunt nevalorificate în prezent. În microregiune, nu există depozite de produse lactate sau brânzeturi, acestea fiind livrate direct în comerţ pentru vânzare sau utilizate pentru consumul propriu. În economia de vite trebuie remarcată activitatea firmei SC Lactocrist SRL Cristian specializată în prelucrarea laptelui de vacă (colectat din Cristian şi Şura Mică), o investiţie sprijinită cu fonduri Sapard (420.000 euro) ce livrează la standarde de calitate europene cinci tipuri de produse: telemea, caşcaval, smântână, brânză de burduf şi brânză de vaci.
Evoluţia oieritului a cunoscut, în timp, o dezvoltare continuă. Tradiţia transhumanţei, veche de mii de ani, a însemnat pentru întreaga Mărginime o ocupaţie ce a asigurat atât supravieţuirea (în anumite vremuri) dar mai ales progresul economic, social şi, nu în ultimul rând, cultural. Mişcarea sezonieră atât a oamenilor cât şi a şeptelului animalier (turmelor de oi, însoţite de câţiva asini, capre, cai şi bovine) între vale (unde turmele stau iarna pe păşunile de câmpie şi lunci) şi munte (unde turmele stau vara); această mişcare ca sistem de producţie extensiv şi foarte eficient economic a apărut şi s-a dezvoltat ca o necesitate economică, pentru crescătorii de oi, care nu au dispus de suficiente resurse furajere necesare creşterii şi exploatării efectivelor de ovine. Drumurile de transhumanţă, erau corect marcate pe hărţi, în trecut, şi depăşeau graniţele României. Evoluţiile sociale şi agricole ale secolului al XXI-lea, au adus şi fenomenul transhumanţei într-un continuu declin. În prezent, este practicată “transhumanţa mică” (în cadrul judeţului Sibiu sau în judeţele limitrofe), la nivel european transhumanţa fiind recunoscută prin “Carta europeană a transhumanţei” semnată, în 1997, la Cuenca, Spania. Păstoritul a avut şi continuă să deţină o importanţă remarcabilă în economia agrară. Beneficiile economice aduse proprietarului de oi sunt incontestabile, alături de acestea trebuind să amintim valorificarea potenţialului alpin al munţilor Mărginimii, configuraţia terenului (golurile alpine) permiţând practicarea unui păşunat de calitate pentru animalele domestice dar şi valorificarea parţială a plantelor medicinale din flora spontană. Produsele economiei de oi şi-au făcut, în timp, un binemeritat renume, fiind căutate pe toate pieţele din România, brânzeturile din Mărginime fiind cunoscute pentru calitate şi gustul specific, calitativ net superior altor produse similare. Insuficienta promovare a unor produse locale (prin mărci înregistrate) dar şi a tradiţiilor oieritului sunt câteva din problemele cu care se confruntă oierii, piaţa europeană putând constitui o oportunitate a desfacerii produselor, ce nu poate fi neglijată.
c) în Mărginime îşi desfăşoară activitatea, în diferite domenii, o serie de meseriaşi, meşteşugari iscusiţi care au înţeles să-şi conserve meseria în mici ateliere dezvoltate în spaţiul propriu al gospodăriei, ateliere ce păstrează atmosfera şi farmecul tradiţional al meseriilor medievale; un număr de peste 55 de meseriaşi sunt reuniţi în singura asociaţie de profil: Reuniunea Meseriaşilor din Sălişte (fondată în 1872), reluându-şi activitatea în 1990. Meseriaşii afiliaţi sau neafiliaţi la această asociaţie desfăşoară o serie de activităţi manufacturiere, executând produse, lucrări şi servicii în satisfacerea nevoilor locuitorilor din Mărginimea Sibiului. Problemele frecvente cu care se confruntă sunt dificultăţile legate de aprovizionarea cu materii prime specifice, lipsa unor spaţii de producţie corespunzătoare, lipsa unor utilaje noi, mai performante, lipsa spaţiilor de desfacere a producţiei executate, etc. Reţeaua de târguri locale existentă reprezintă pentru toţi meseriaşii o bună piaţă de desfacere, o piaţă locală în plină transformare, modificările cererilor cumpărătorilor determinând schimbări frecvente şi în structura de producţie a micilor meseriaşi. În ultimul deceniu se poate constata evoluţia pieţelor locale din pieţe ale producătorilor în pieţe ale cumpărătorilor, cererea evoluând rapid şi obligândfurnizorii să livreze prompt mărfurile pentru a satisface nevoile clienţilor şi a rămâne astfel competitive. De altfel, fenomenul globalizării a transformat şi pieţele locale acestea devenind mici pieţe de desfacere a produselor manufacturate prin cooperare internaţională.
d) În Mărginimea Sibiului nu există abatoare specializate în sacrificarea animalelor (bovine/porcine/ovine), existând numai puncte de sacrificare a ovinelor în câteva comune, puncte autorizate, în perioada sărbătorilor de Paşti, pentru sacrificarea şi livrarea mieilor; activitatea fiind sezonieră nu s-au găsit soluţiile economice pentru fondarea unui abator specializat în ovine. Pentru sacrificarea bovinelor sau porcinelor gospodarii din fermele din Mărginime apelează la abatoarele specializate autorizate din vecinătate (municipiul Sibiu)
În ultima perioadă (după 1990) s-a avansat ideea că economia rurală nu este indisolubil legată de sectorul agricol, dar polarizează forţa de muncă, activităţile economice, infrastructura şi resursele naturale din rural. Plecând de la această idee, calitatea vieţii în mediul rural apare ca fiind influenţată atât de veniturile derivate din activităţi strict agricole, cât şi de cele generate din alte activităţi (ex. mica industrie casnică, turismul sau activităţile conexe, de servicii prestate pentru turism). În principal se identificau 5 categorii principale de activităţi non-agricole generatoare de venituri: activităţi non-agricole desfăşurate în cadrul gospodăriilor, activităţi întreprinse în mici oraşe din mediul rural, activităţi desfăşurate în marile oraşe; venituri realizate de membrii ai gospodăriei ce desfăşoară activităţi permanente în marile oraşe; venituri realizate din activităţi desfăşurate în străinătate. Riscul major pentru spaţiul sural este reprezentat prin transformarea satelor în „dormitoarele oraşelor” – o caracteristică a satelor – „cătunelor” din vestul Europei, unde marea majoritate a caselor o reprezintă casele de vacanţă, sau de „week-end”. Dezvoltarea economiei non-agricole şi diversificarea surselor de venit pot reprezenta două obiective pentru locuitorii spaţiului rural, pentru îmbunătăţirea nivelului de trai şi a standardelor de viaţă. S-au dezvoltat concepte care surprind esenţa activităţilor non-agricole ale gospodăriilor şi care au condus la o serie de clasificări binare: gospodării de tip „full time” şi „part-time”, gospodării pluriactive şi cele nepluriactive, activităţi diversificate şi nediversificate. Diversele studii întreprinse au condus la necesitatea implementării unor măsuri ce pot conduce la ameliorarea situaţiei acestui sector: sprijinirea gospodăriilor sărace atât în ceea ce priveşte educaţia, cât şi infrastructura; eliminarea unor restricţii de pe piaţa funciară, îmbunătăţirea accesului la credite pentru activităţi non-agricole (inclusive cele meşteşugăreşti sau în domeniul serviciilor pentru mica industrie).

Sursele informatiilor cuprinse in prezentul subcapitol sunt: Baze date Primarii din teritoriu, www.mfinante.ro, www.insee.ro

II. 2.1.6.4 Comerţ şi sector de servicii
În tabelul de mai jos vor fi prezentate principalele tipuri de comerţ (industrial, agricol, piscicol etc.) practicate în teritoriul respectiv. De asemenea, vor fi enunţate principalele tipuri de întreprinderi care practică prelucrarea terţiară (a treia fază – stadiu – de prelucrare) a produselor.
Centralizator intreg teritoriu

Tipuri de comerţ

Număr total

% din numărul total

Întreprinderi din sectorul terţiar

Număr total

% din numărul total

Comert industrial

137

14,23

Prelucrare lemn, productie mustar, panificatie, confectii imbracaminte si incaltaminte

15

39,47

Comert agricol

63

6,54

–

–

–

Comert piscicol

2

0,21

–

–

–

Comert cu amanuntul in magazine

254

26,37

Patiserie, croitorie

10

26,32

Comert auto

17

1,77

–

–

–

Servicii

490

50,88

Reparatii auto, constructii, articole funerare, tamplarie, amenajari interioare,

13

34,21

TOTAL

963

100

38

100

Cristian

Tipuri de comerţ

Număr total

% din numărul total

Întreprinderi din sectorul terţiar

Număr total

% din numărul total

Comert industrial

9

10.72 %

–

–

–

Comert agricol

8

9.52 %

–

–

–

Comert piscicol

–

–

–

–

–

Comert cu amanuntul in magazine

17

20.24 %

–

–

–

Comert auto

4

4.76 %

–

–

–

Servicii

46

54.76 %

Panificatie, patiserie, demolari auto si de constructii

5

100

Rasinari

Tipuri de comerţ

Număr total

% din numărul total

Întreprinderi din sectorul terţiar

Număr total

% din numărul total

Comert industrial

9

11.1 %

Panificatie, prelucrare lemn, productie mustar

4

40

Comert agricol

5

6.2 %

–

–

–

Comert piscicol

–

–

–

–

–

Comert cu amanuntul in magazine

30

37 %

Patiserie, croitorie

4

40

Comert auto

3

3.7 %

–

–

–

Servicii

34

42 %

Servicii de articole funerare

2

20

Tilisca

Tipuri de comerţ

Număr total

% din numărul total

Întreprinderi din sectorul terţiar

Număr total

% din numărul total

Comert industrial

–

–

–

–

–

Comert agricol

2

5.71 %

–

–

–

Comert piscicol

–

–

–

–

–

Comert cu amanuntul in magazine

9

25.71 %

–

–

–

Comert auto

1

2.86 %

–

–

–

Servicii

23

65.72 %

Servicii de tamplarie si amenajari interioare

3

100

Gura Raului

Tipuri de comerţ

Număr total

% din numărul total

Întreprinderi din sectorul terţiar

Număr total

% din numărul total

Comert industrial

12

12 %

–

–

–

Comert agricol

3

3 %

–

–

–

Comert piscicol

–

–

–

–

–

Comert cu amanuntul in magazine

27

27 %

–

–

–

Comert auto

–

–

–

–

–

Servicii

58

58 %

–

–

–

Jina

Tipuri de comerţ

Număr total

% din numărul total

Întreprinderi din sectorul terţiar

Număr total

% din numărul total

Comert industrial

–

–

–

–

–

Comert agricol

4

6.78 %

–

–

–

Comert piscicol

–

–

–

–

–

Comert cu amanuntul in magazine

20

33.90 %

–

–

–

Comert auto

–

–

–

–

–

Servicii

35

59.32 %

–

–

–

Orlat

Tipuri de comerţ

Număr total

% din numărul total

Întreprinderi din sectorul terţiar

Număr total

% din numărul total

Comert industrial

16

29.63 %

Panificatie, prelucrare lemn, confectii imbracaminte si incaltaminte

6

100

Comert agricol

1

1.85 %

–

–

–

Comert piscicol

–

–

–

–

–

Comert cu amanuntul in magazine

10

18.52 %

–

–

–

Comert auto

2

3.70 %

–

–

–

Servicii

25

46.30 %

–

–

–

Poiana Sibiului

Tipuri de comerţ

Număr total

% din numărul total

Întreprinderi din sectorul terţiar

Număr total

% din numărul total

Comert industrial

2

3.28 %

–

–

–

Comert agricol

14

22.95 %

–

–

–

Comert piscicol

–

–

–

–

–

Comert cu amanuntul in magazine

24

39.34 %

–

–

–

Comert auto

1

1.64 %

–

–

–

Servicii

20

32.79 %

–

–

–

Poplaca

Tipuri de comerţ

Număr total

% din numărul total

Întreprinderi din sectorul terţiar

Număr total

% din numărul total

Comert industrial

2

7,69 %

–

–

–

Comert agricol

3

11,54 %

–

–

–

Comert piscicol

–

–

–

–

–

Comert cu amanuntul in magazine

12

46,15 %

–

–

–

Comert auto

–

–

–

–

–

Servicii

9

34,62 %

–

–

–

Raul Sadului

Tipuri de comerţ

Număr total

% din numărul total

Întreprinderi din sectorul terţiar

Număr total

% din numărul total

Comert industrial

14

60,87 %

–

–

–

Comert agricol

–

–

–

–

–

Comert piscicol

–

–

–

–

–

Comert cu amanuntul in magazine

6

26,09 %

–

–

–

Comert auto

–

–

–

–

–

Servicii

3

13,04 %

–

–

–

Sadu

Tipuri de comerţ

Număr total

% din numărul total

Întreprinderi din sectorul terţiar

Număr total

% din numărul total

Comert industrial

27

28.72 %

Panificatie, prelucrarea lemnului, confectii imbracaminte`

5

100

Comert agricol

2

2.13 %

–

–

Comert piscicol

1

1.06 %

–

–

–

Comert cu amanuntul in magazine

16

17.02 %

–

–

–

Comert auto

2

2.13 %

–

–

–

Servicii

46

48.94 %

–

–

–

Saliste

Tipuri de comerţ

Număr total

% din numărul total

Întreprinderi din sectorul terţiar

Număr total

% din numărul total

Comert industrial

32

11.23 %

–

–

–

Comert agricol

20

7.02 %

–

–

–

Comert piscicol

1

0,35 %

–

–

–

Comert cu amanuntul in magazine

66

23,16 %

Patiserie

4

66,67 %

Comert auto

6

2,10 %

–

–

–

Servicii

160

56.14 %

Servicii de articole funerare

2

33,33 %

Sugag

Tipuri de comerţ

Număr total

% din numărul total

Întreprinderi din sectorul terţiar

Număr total

% din numărul total

Comert industrial

14

22,22 %

–

–

–

Comert agricol

1

1,59 %

–

–

–

Comert piscicol

–

–

–

–

–

Comert cu amanuntul in magazine

17

26,98 %

Patiserie, croitorie

2

66,67 %

Comert auto

–

–

–

–

–

Servicii

31

49,21 %

Servicii de articole funerare

1

33,33 %

Sursa: Baze date Primarii din teritoriu, www.mfinante.ro
Se constată că în domeniul comerţului industrial se remarcă localităţile Rîul Sadului, Sadu, Orlat, Şugag, Sălişte, Răşinari, Gura Rîului, Cristian, o pondere însemnată deţinând-o societăţile comerciale din domeniul exploatării forestiere şi prelucrării lemnului, o activitate ancestrală a microregiunii. În condiţiile în care în majoritatea localităţilor din Mărginime, agricultura nu a fost cooperativizată, pădurea care acoperă munţii (proprietatea obştească a comunelor) a reprezentat şi reprezintă principala resursă economică a microregiunii. Pădurea a generat, în toate timpurile, locuri de muncă, atât în silvicultură dar mai ales în exploatarea forestieră, dezvoltându-se, în toate localităţile, activităţi economice strâns de prelucrarea primară a lemnului dar şi de comerţul cu material lemnos (ambele activităţi fiind, în general, asumate de aceiaşi persoană juridică). Trebuie menţionată oportunitatea dezvoltării sectorului prelucrării superioare a lemnului, o materie primă valoroasă, insuficient valorificată prin produse finite specifice .(mobilier, sculptură, artizanat specific, etc). Remarcăm în domeniul comerţului cu produse industriale SC Trans C.V.R. Emilianos SRL Tilişca specializată în domeniul comerţului cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă şi a celor pentru vopsit, în magazine specializate (număr mediu de salariaţi în 2009 de 17 persoane).

Comerţul agricol are o pondere mică în totalul întreprinderilor, fiind situat sub 10% în fiecare comună, singurele excepţii fiind reprezentate de comunele Poiana Sibiului şi Poplaca. Majoritatea societăţilor înfiinţate în acest sector comercial valorifică producţia de lactate şi brânzeturi specifică microregiunii, o oportunitate valorificată de întreprinzătorii locali atât pe piaţa municipiului Sibiu dar mai ales în marile municipii din ţară. În localităţile Mărginimii nu există o piaţă locală specifică, majoritatea gospodăriilor asigurându-şi necesarul propriu. .
Comerţul cu amănuntul în magazine deţine cea mai mare pondere în activităţile de comerţ, iar în cadrul acestora numărul cel mai mare fiind reprezentat de societăţile specializate în comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzarea predominantă de produse alimentare, băuturi si tutun. Din acest sector aproape că a dispărut comerţul cu produsele industriei textile casnice, o „industrie” cu un trecut milenar pe aceste meleaguri. Trebuie specificat că atât producţia cât şi comerţul cu produse textile casnice a dispărut odată cu instalaţiile de piuărit şi vâltorit existente pe toate văile din Mărginimea Sibiului; prin intermediul acestor instalaţii s-au valorificat apele repezi şi curate din toate satele de la poalele munţilor, meşteşugurile fiind strâns legate de portul popular din zonă şi reprezentând (alături de agricultură şi păstorit) o ocupaţie de bază a mărginenilor. Descompunerea economiei de tip feudal şi creşterea spectaculoasă a industriei casnice textile (în sec. XVIII-lea şi în prima jumătate a sec. al XIX-lea) trebuie corelată cu eforturile breslelor ţesătorilor din spaţile urbane din împrejurimi în direcţia dezvoltării şi progresului, precum şi perspectivele tot mai evidente privind industrializarea acestui sector, concentrarea industrială şi creşterea productivităţii prin noile tehnologii şi utilaje specifice. Comerţul cu amănuntul actual nu reprezintă decât ramificaţiile în teritoriu ale reţelelor de comerţ naţionale şi multinaţionalelor ce-şi desfăşoară activitatea în România. Din acest punct de vedere şi Mărginimea s-a integrat perfect în piaţa de desfacere şi consum a Uniunii Europene, gama produselor autohtone fiind restrânsă sau lipsind cu desăvârşire în majoritatea localităţilor. Pe primul loc trebuie amintit comerţul cu carburanţi (Euroil Sălişte cu 208 salariaţi), Aral Sălişte cu 148 salariaţi, Petroil SRL Poiana Sibiului cu 18 angajaţi, Petrotyl SRL Cristian cu 20 angajaţi) dar şi cu materiale de construcţii, electrice, comerţul în magazine alimentare (Vladexim Sălişte cu 32 de angajaţi) şi comerţul cu produse farmaceutice (Serena Farm SRL Sadu cu 5 angajaţi). În sectorul comerţului cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, bauturi şi tutun trebuie remarcate societăţile SC Sorimar Com SRL Sadu (15 angajaţi) POPLACA,RASINARI
În domeniul serviciilor activează majoritatea societăţilor comerciale din sectorul terţiar, remarcându-se o mare varietate a serviciilor înfiinţate după 1990, activitatea acestora adaptându-se treptat nevoii sociale (s-a remarcat în ultimii ani modificarea obiectului de activitate al societăţilor comerciale, identificându-se capacitatea acestora de a veni în întâmpinarea cererii, majoritatea firmelor dovedind elasticitatea şi adaptabilitatea specifică economiei de piaţă). O pondere însemnată în acest sector o deţin serviciile de transport rutiere de mărfuri trebuind menţionate societăţile Total NSA Sălişte (cu 157 salariaţi), SC Universal Transport Schmitz SRL Cristian (cu 30 de angajaţi), SC Istrate Com Jina (cu 14 angajaţi), SC Selcofan SRL Şugag (13 angajaţi), SC Amgi Trans SRL Sadu (9 angajaţi), SC Ştefan Impex SRL Şugag dar şi servicii publice locale privind captarea, tratarea si distribuţia apei (SC Servicii CL Sălişte SRL – 26 ) sau servicii de cazare şi turism ( SC Pelmod Sălişte cu 22 angajaţi). Există societăţi profilate pe servicii veterinare, activităţi de asistenţă stomatologică (SC Dradent Serv SRL Sadu), activităţi de contabilitate, audit financiar (SC Onivet SRL Orlat cu 5 angajaţi) şi consultanţă în domeniul fiscal (SC Audit Verde Maria SRL Orlat cu 5 angajaţi), activităţi de întreţinere peisagistică (SC G.T.A- Garten SRL Orlat cu 3 angajaţi). O activitate care a cunoscut o mare dezvoltare, în primul deceniu după 1990, a reprezentat-o serviciul de întreţinere şi reparare a autovehiculelor în toate localităţile existând unităţi (de diferite mărimi) specializate în diverse activităţi legate de acest domeniu; aici trebuie amintită societatea SC Albatros SRL Cristian (29 angajaţi). În acelaşi domeniu al serviciilor s-au încadrat şi serviciile funerare deschise, prin unităţi specializate în toate localităţile din Mărginime.
Domeniul serviciilor poate asigura ocuparea forţei de muncă disponibile din Mărginime, existând rezerve importante în domeniul amenajării peisagistice, al înfrumuseţării localităţilor dar şi al prestării de servicii către populaţie. În acest domeniu trebuie avută în vedere atât dezvoltarea explozivă a turismului, după 2000, dar şi continua evoluţie a necesităţilor populaţiei. De asemenea se cuvine amintit rolul conexiunilor existente între comunităţile emigrate din Mărginime (începând de la finele sec. XIX) atât în ţară (Dobrogea, Bucureşti şi-n general în toate marile oraşe) cât şi în ţările vecine, strângerea relaţiilor cu acestea putând constitui un important capital de dezvoltare în domeniul serviciilor. Sectorul serviciilor poate reprezenta un vector de dezvoltare al Mărginimii Sibiului, celelalte sectoare (agricol şi industrial) având numeroase restricţii (condiţionalităţi) legate de specificul natural al zonei dar şi de înzestrarea tehnico-edilitară necesară.
Pe plan mondial, există tendinţa dezvoltării în ritm accelerat a sectorului serviciilor, acestea impunându-se ca principal motor al dezvoltării economice a ultimelor decenii. În Mărginime s-au dezvoltat prioritar serviciile turistice şi de transport; aceasta în condiţiile în care infrastructura de transport nu se ridică, încă, la standardele europene în domeniu, existând nevoia stringentă a modernizării acesteia ( atât căile de acces cât şi reţelele de comunicaţii). Decisive în dezvoltarea serviciilor de turism sunt percepţia de securitate, ospitalitatea şi calitatea serviciilor (în ultimul segment existând un grad mare de aşteptare care nu este, încă, satisfăcut).

Sursele informatiilor cuprinse in prezentul subcapitol sunt: Baze date Primarii din teritoriu, www.mfinante.ro

II.2.1.7 Servicii şi infrastructura medico-sociale
II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitate (sursa: Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regională, Şef proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean – Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ – Mărginimea Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008)
În tabelul 30, s-au completat principalele servicii de sănătate, educaţie, recreere care funcţionează pentru populaţia din Mărginimea Sibiului şi infrastructura medico – socială existentă.
Tabel 30

Existenţă DA/NU
Comuna:

Medical

Învăţământ

Dotări sportive

Spital

Medic

Dentist

Primar

Secun-dar

Universitate

Teren de fotbal

Sală de sport

Cristian

la Sibiu, la 10 km

DA

DA

DA

La Sibiu, la 10 km

la Sibiu

DA

DA, la şcoală

Gura Râului

la Sibiu, la 20 km

DA

DA

DA

La Sibiu, la 20 km

la Sibiu, la 20 km

DA – în amenajare

DA, la şcoală

Jina

la Sălişte (urgenţe la 23 km) sau Sibiu (la 49 km)

DA

DA

DA

la Sălişte

la Sibiu

NU, există terenul şcolii

DA, veche la şcoală

Orlat

La Sibiu, 15 km

DA

DA 3 cabinete

DA

la Sibiu, la 15 km

la Sibiu, la 15 km

DA şi o echipă de fotbal

DA

Poiana Sibiului

la Sălişte (urgenţe 20 km), la Sibiu 42 km

DA

DA

DA

la Sălişte, 20 km

la Sibiu, 42 km

DA, pe lângă şcoală

DA, la şcoală

Poplaca

La Sibiu, 12 km

DA

NU

DA

la Sibiu

la Sibiu

DA, neamenajat

DA, mai mică la şcoală

Răşinari

la Sibiu, 12 km

DA

DA

DA

la Sibiu

la Sibiu

DA (la şcoli)

DA (la şcoli)

Râu Sadului

la Sibiu

DA

NU

DA – şcoală cu 3 imobile

la Sibiu,

la Sibiu

NU (există un teren în curtea şcolii)

NU

Sadu

la Cisnădie (7 km) la Sibiu (la 15 km)

DA

DA

DA

la Cisnădie (7 km), Tălmaciu (7 km) Sibiu

la Sibiu (la 15 km)

Da la şcoală. în construcţie bază sportivă

DA, la şcoală

Sălişte

DA (urgenţe)

DA

DA

DA

DA

la Sibiu

DA

DA

Sugag

Nu

Da

Da

Da

Nu

NU

Da

DA

Tilişca

la Sălişte (urgenţe)
(4 km)

DA
2 medici

NU
la Sălişte (4km)

DA
– elevii din Rod fac naveta la Tilişca

La Sălişte
(4 km)

la Sălişte
(4 km)

NU
este amenajat

NU

Sursa: Situaţie sintetică furnizată de primarii localităţilor din Mărginimea Sibiului
Notă: în condiţiile în care în localitate nu era obiectivul menţionat s-a indicat distanţa în km de la centrul teritoriului pina la cel mai apropiat obiectiv menţionat
Menţiuni: la Rîu Sadului şi Sălişte există tabere amenajate şi autorizate pentru elevi
Comentarii privind serviciile şi infrastructura medico-socială
Vor fi prezentate aspecte sintetice cu privire la accesul la serviciile şi infrastructura medico – sociale (spitale, transporturi colective, învăţământ secundar, universitar, servicii sportive şi de relaxare etc.), eventual alte echipamente şi servicii.

II.2.1.8 Activităţi sociale şi instituţii locale
Instituţiile locale (primării, consilii etc.), asociaţiile de comune, de consilii etc. din Mărginimea Sibiului, precum şi principalele activităţi sociale în care acestea sunt implicate şi de care beneficiază comunităţile locale.
Tabel cu reprezentanţii administraţiei publice locale din Mărginimea Sibiului – tabelul 31

Nr. crt

Localitatea

Număr consilieri

Primar,

viceprimar

Secretar

1

Oraşul Sălişte

15

Banciu Teodor Dumitru

Bordea Andrei Aurel

Hristache Carmen Livia

2

Cristian

13

Seuchea Ioan

Gligor Ioan

Brad Ilie

3

Gura Rîului

13

Duţu Ioan

Călin Gheorghe

Gudac Durlă Daniela

4

Jina

13

Beschiu Iancu

Cunţan Gheorghe

Prodea Dumitru

5

Orlat

13

Gâţă Aurel

Milea Ioan

Luca Lucian

6

Poiana Sibiului

11

Lazăr Constantin

Dăncilă Ilie

Şufană Paraschiva

7

Poplaca

11

Surdu Cornel

Budin Vasile

Lomânar Constantin

8

Răşinari

15

Bogdan Bucur

Danoiu Alin

Dragoe Sorin

9

Rîu Sadului

9

Bogdan Petru

Tara Floarian Vasile

Bogdan Ioan

10

11

Sadu

Sugag

11

13

Ivan Valentin Dumitru Ioan
Jinar Constantin

David Dumitru

Lotrean Delia Iulia

12

Tilişca

11

Răceu Dumitru

Petrea Ioan

Morar Maria

Total

148

În teritoriul Grupului de Acţiune Local Mărginimea Sibiului îşi desfăşoară activitatea 148 de consilieri locali, 12 primari, 12 viceprimari şi 12 secretari.

Principalele activităţi sociale în care acestea sunt implicate şi de care beneficiază comunităţile locale

  • SERVICII SOCIALE CU CARACTER PRIMAR:

  • activităţi de identificare

In activitatile de identificare si evaluare a nevoii sociale definirea problemei nu se poate face instantaneu ci reprezinta un proces in care fiecare problema este luata in considerare atat in plan orizontal-in sensul ramificatiilor sale in prezent, cat si in plan vertical in sensul cauzalitatii din trecut.Odata cu identificarea si preluarea cazurilor sociale angajatii compartimentului vor proceda la evaluarea initiala stabilind totodata primele obiective pentru interventie.
Pentru fiecare caz asistenul social trebuie sa urmareasca :

  • evaluarea nevoilor persoanelor care solicita ajutor si stabilirea prioritatilor de interventie;

  • evaluarea resurselor disponibile;

  • evaluarea serviciilor care pot raspunde nevoilor persoanei asistate;

  • dezvoltarea planului individualizat de interventie;

  • crearea legaturilor persoanei asistate cu serviciile care pot raspunde nevoilor;

  • monitorizarea interventiei;

  • evaluarea rezultatelor interventiei atat pentru persoana asistata, cat si pentru serviciu;

In cazul in care nu este posibila efectuarea evaluarii initiale in momentul identificarii cazului , aceasta se va efectua la o data ulterioara, de comun acord cu beneficiarul.

  • activităţi de informare în domeniu

Activitatile de informare privind drepturile sociale si obligatiile beneficiarilor se realizeaza prin comunicare ce presupune schimbul de mesaje intre doua sau mai multe persoane. Pentru optimizarea comunicarii (informarii) verbale, pentru a nu lasa loc interpretarilor drepturile si obligatiile beneficiarilor vor fi exprimate cat mai direct , mai precis , si mai simplu. Aceste activitati de informate mai pot fi realizate si prin pliante care vor fi realizate cat mai simplu posibil, deoarece beneficiarii de servicii sociale sunt o categorie defavorizata. Compartimentul ofera informare despre drepturi si obligatii, orice cetatean avand dreptul de a se adresa direct compartimentului, de a fi ascultat, tratat cu demnitate si intelegere.

  • consiliere juridică şi socială

Consilierea reprezinta sprijinul acordat beneficiarilor care traverseaza o situatie de criza, functionala sau nu ,situatie ce reclama mobilizarea resurselor individuale si sociale in scopul favorizarii familiei la schimbare. Consilierea nu este preocupata de ajutorarea oamenilor ca ei sa ia decizii, ci de a-i ajuta sa ia decizii intelepte. Asadar, o caracteristica esentiala a consilierii este cea de facilitare: a intelegerii, a schimbarii, a acceptarii noilor situatii, a depasirii unor momente dramatice, a integrarii si dezvoltarii. Prin consiliere o persoana va ajunge la un stadiu mai inalt al competentei personale implicand intotdeauna schimbarea.

  • sprijin de urgenţă în vederea reducerii efectelor situaţilor de criză

Angajatii Compartimentului de Asistenţă Socială Răşinari tratează orice problema din familie, ca pe o problema ce afecteaza intreaga familie si nu ca pe o problema a unei parti, a unui membru individual din familie. Procesul de acordare a suportului social este un proces de dezvoltare a relatiilor din cadrul familiilor, ce se realizeaza in timp si pe actiuni sistematice bazate pe anumite tehnici care sa garanteze in final depăşirea situaţiilor de criză.

  • dinamizarea grupurilor şi comunităţilor

  • promovare şi cooperare socială

Scopul Compartimentului de Asistenta Sociala Răşinari îl constituie realizarea ansamblului de masuri, programe, servicii specializate de protejare a persoanelor, familiilor, grupurilor si comunitatilor cu probleme speciale aflate în dificultate si cu grad de risc social, care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace si eforturi proprii un mod normal si decent de viata, cu scopul cresterii calitatii vietii.

  • servicii de sprijin pentru menţinerea în comunitate a persoanelor aflate în dificultate

Compartimentul de asistenta sociala are rolul de a identifica si de a solutiona problemele sociale ale comunitatii din domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, precum si a oricaror persoane aflate in nevoie.

  1. SERVICII SOCIALE SPECIALIZATE:

  2. servicii de bază pentru activităţile zilnice

Compartimentul de asistenta sociala are rolul de a identifica si de a solutiona problemele sociale ale comunitatii din domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, precum si a oricaror persoane aflate in nevoie.

  1. servicii de suport pentru activităţile instrumentale de zi cu zi

Comunica Directiei de Munca şi Protecţie Socială, D.G.A.S.P.C. Sibiu – numarul de beneficiari de asistenta sociala si sumele cheltuite cu aceasta destinatie, potrivit prevederilor legislatiei in vigoare, precum si altor autoritati centrale cu competente in implementarea strategiilor sectoriale din domeniul asistentei sociale

  1. suport şi acompaniament

Îmbunatatirea conditiilor de viata a persoanelor si familiilor aflate într-un grad de risc social, prevenirea institutionalizarii asistatilor, creându-le conditiile necesare pentru a ramîne în mediul natural

  • Strategia de Dezvoltare 2014-2020

    • Decembrie 2016
    • Mai 2017
    • August 2021
    • Decembrie 2022
  • Masuri de finantare 2014-2020

    • M01-2A Infiintarea si modernizarea exploatatii agricole si unitati de procesare
    • M02 2B Sprijinirea tinerilor fermieri si a fermelor mici
    • M03-2C Drumuri agricole si forestiere
    • M04-3A Scheme de calitate
    • M05-3A Promovare forme asociative
    • M06-6A Sprijin pentru demararea de afaceri cu activitati neagricole
    • M07-6A Afaceri rurale non-agricole din SDL
    • M08-6B Imbunatatirea infrastructurii si a servicilor pentru populatie
    • M09-6B Conservarea si promovarea patrimoniului
    • M10-6B Investitii in infrastructura sociala si pentru incluziunea minoritatilor
  • Masuri de finantare active 2014-2020

    • Apel de selectie
  • Apeluri de selectie 2014-2020

    • Apel de selectie M01/2A
    • Apel de selectie M02 2B
    • Apel de selectie M03/2C
    • Apel de selectie M04/3A
    • Apel de selectie M05/3A
    • Apel de selectie M06/6A
    • Apel de selectie M07/6A
    • Apel de selectie M08/6B
    • Apel de selectie M09/6B
    • Apel de selectie M10/6B
  • Calendar estimativ 2014-2020

    • Calendar estimativ
  • Proceduri GAL

    • Procedura de evaluare – selectare
    • Regulamentul de Organizare și Funcționare a Comitetului de Selecție și a Comisiei de Contestații
    • Evaluare
  • Raport de evaluare 2014-2020

    • Raport de evaluare 2016
    • Raport de evaluare 2017
    • Raport de evaluare 2018
    • Raport de evaluare 2019
    • Raport de evaluare 2020
    • Raport de evaluare 2021
    • Raport de evaluare 2022
    • Raport de evaluare 2023
  • Rapoarte de selectie 2014-2020

    • Raport de selectie 2016
    • Raport de selectie 2017
    • Raport de selectie 2018
    • Raport de selectie 2019
    • Raport de selectie 2020
    • Raport de selectie 2021
    • Raport de selectie 2022
    • Raport de selectie 2023
  • Program de achizitie

    • Anul 2020
    • Anul 2021
    • Anul 2022
    • Anul 2023
  • Proiecte finantate 2014-2020

    • Proiecte finalizate
    • Proiecte in implementare
  • Actiuni GAL Marginimea Sibiului

    Activitati derulate pentru implementarea strategiei


Articole recente

  • Lansarea sesiunii de finanțare pentru Măsura M06/6A – Sprijin pentru demararea de afaceri cu activități neagricole
  • Prelungire sesiune de finanțare pentru Măsura M19.2 (M0 8/6B)- 2/2023 – 28.02.2023 „Îmbunătăţirea infrastructurii şi a serviciilor pentru populație”
  • Lansare sesiuni de finantare pentru Măsurile M02/2B EURI “Sprijinirea tinerilor fermieri și a fermelor mici” și M03/2C “Drumuri forestiere și agricole”
  • Lansare sesiuni de finanțare pentru măsurile M 08/6B „Îmbunătăţirea infrastructurii şi a serviciilor pentru populaţie” și M 09/6B „Conservarea si promovarea patrimoniului”
  • Lansarea sesiunii de finanțare pentru Măsura M 10/6B – “Investitii in infrastructura sociala si pentru incluziunea minoritatilor”

Categorii

  • Fără categorie
  • Uncategorized

Link-uri utile

  • Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurale si Pescuit
  • Leader Romania
  • Ministerul Agriculturii si Dezvoltatii Rurale
  • TNTcomputers.ro

Contact

GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ
MĂRGINIMEA SIBIULUI

Comuna Rășinari, str. Copăcele, nr. 189, jud. Sibiu
Telefon: 0744/526156
e-mail: galmarginimeasibiului@yahoo.com
© GAL Marginimea Sibiului
TNTcomputers.ro