Populaţia si economia locala

Populatie/Localitate	1992	2002	Evoluţie	Soldul migrării	Soldul natural	Sub 20 ani 2002	Peste 60 ani 2002	Populaţia activă	Şomaj
Cristian	3097	3536	439	273	166	1094	388	1502	165
Gura Raului	3643	3621	-22	-16	-6	1044	660	1328	167
Jina	4348	4073	-275	-726	451	1603	578	1765	6
Orlat	3363	3271	-92	-130	-38	958	547	1273	183
Poiana Sibiului	3178	2799	-379	-401	-22	725	662	1491	10
Poplaca	1734	1779	45	14	-31	473	334	783	44
Rasinari	5645	5529	-166	-204	-38	1554	893	2166	269
Rau Sadului	736	636	-100	-100	0	164	133	206	8
Sadu	2561	2472	-89	-193	-104	668	488	1002	164
Saliste	6103	5795	-308	-195	-187	1526	1321	1898	179
Tilisca	1899	1662	-237	-292	-55	417	395	680	16
Sugag	4258	3239	-1019	-1040	21	493	493	1570	91
Total	38855	35892	-2963	-3010	157	10713	6889	15664	1302
%	100 %	100 %	-8,25 %	7,32 ‰	0,04 %	29,85 %	19,19 %	43,64 %	3,63%

Economia locală
II.2.1.6.1 Repartizarea populaţiei active
Populatia activă, analizată din punct de vedere economic (cuprinzând toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă – 2005-2009, incluzând populaţia ocupată şi şomerii) se ridică la nivelul de 16.000 de oameni, cunoscând o evoluţie oscilantă, punctul de maxim fiind înregistrat în anul 2007. Se cunoaşte că resursa umană a microregiunii este o categorie a “resurselor economice” care sintetizează întregul potenţial de muncă al zonei (indiferent de proprietate şi sector de activitate).
Structura repartizării personalului salariat (populaţiei active) pe principalele domenii de activitate a fost realizată pe perioada 2005-2009, urmărindu-se indicatorul raportat “Numărul mediu de salariaţi” şi “tipul de activitate” (conform clasificării CAEN) din bilanţul scurt depus de agenţii economici (în conformitate cu Ordinul 1752/2005)

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Sursa: Studiu privind evoluţia populaţiei active în Mărginimea Sibiului (surse directe: bazele de date din Primării, www.mfinanate.ro, www.insee.ro)
Structurile de mai sus permit o analiză cantitativă a repartiţiei populaţiei active (calculată în mărimi absolute şi relative) nepermiţând o evaluare calitativă din lipsa indicatorilor specifici (nivelul de instruire, categoria de vârstă, starea de sănătate, ponderile diferitelor categorii profesionale în total, etc).
Gruparea populaţiei active pe cele trei sectoare s-a făcut sintetizând astfel:
-în sectorul primar a fost inclus personalul angajat din agricultura şi servicii anexe, silvicultura, exploatare forestieră, economia vânatului, pescuitul şi piscicultura;
-în sectorul secundar s-a inclus industria (extractivă şi prelucrătoare), energia electrică şi termică, gaze şi apă, construcţiile;
– sectorul de comerţ (comerţul cu amănuntul şi cu ridicata);
-în sectorul serviciilor (sectorul terţiar) s-au inclus serviciile de turism (hoteluri, moteluri, pensiuni şi restaurante), serviciile de transport şi depozitare, poşta şi telecomunicaţiile, activităţile financiare, bancare şi de asigurări, tranzacţiile imobiliare, serviciile administrative (ale administraţiei publice locale, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială), alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale şi activităţi ale personalului angajat în gospodării personale, etc.
Se constată astfel că sectorul primar (agricultura) deţine o pondere mare în structura populaţiei active de aproape 40% (cu o evidentă tendinţă de scădere spre sfârşitul perioadei), iar ponderea sectorului industrial şi cel de artizanat este la nivelul de 30% din totalul populaţiei active. Sectorul comercial şi al serviciilor este pe ultimul loc deţinând, împreună, aprox. 25% din ponderea populaţiei active, o pondere relativ redusă, ce indică o dezvoltare insuficientă a acestor sectoare de activitate în Mărginimea Sibiului.
Comparativ cu microregiuni din ţările dezvoltate, în Mărginime se păstrează această repartiţie preponderentă a populaţiei active în agricultură, o caracteristică evidenţiată şi la nivel naţional, constatându-se că există o capacitate a economiei locale şi-n general a societăţiilor din Mărginime de a genera oportunităţi de muncă şi remuneraţii corespunzătoare care nu au încurajat exodul de forţă de muncă calificată din localităţi.
Sectorul activităţilor hoteliere este în plină expansiune în Mărginime, numărul unităţilor de turism înregistrând o creştere semnificativă în ultimii ani (şi implicit a personalului salariat în domeniu), existând un potenţial nevalorificat în dezvoltarea serviciilor conexe turismului (culturale, agrement şi loisir, comerciale în domeniul artizanatului, etc).
Sursele informatiilor cuprinse in prezentul subcapitol sunt: Baze date Primarii din teritoriu, www.mfinante.ro, www.insee.ro

II.2.1.6.2 Agricultură
Întrucât majoritatea actorilor rurali au legătură (în diferite proporţii) cu sectorul agricol se va evidenţia structura acestui domeniu conform tabelului de mai jos.

Nota! Totalul fondului funciar din acest teritoriu este de 135364 ha.
Total zona de cultura de cereale si crestere a animalelor si paduri este 128502 ha (94.96%), restul de 6862 ha (5.04%) reprezinta suprafetele de rauri si lacuri.
Sursa: – Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu
– Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Alba

Agricultura, respectiv cresterea animalelor reprezintă principala preocupare pentru majoritatea unităţile administrativ – teritoriale din teritoriul Marginimea Sibiului, mentionand localitatiile în care este dezvoltată activitatea de creştere a ovinelor Jina, Poiana Sibiului, Tilişca, Rasinari, Sadu,Riu, Sadului si Sugag. Un caz particular îl reprezintă Poiana Sibiului, unitate administrativ – teritorială în care, datorită unui fond funciar foarte limitata locuitorii acestei aşezări practică activitatea de creştere a ovinelor în alte localităţi din ţară. Scăderea efectivelor animaliere, în timpul celor şapte decenii (1941-2010) reprezintă o tendinţă îngrijorătoare ce necesită o analiză distinctă şi luate măsurile necesare pentru a oferi populaţiei locale o continuitate în dezvoltarea microregională.
În restul unităţilor administrativ – teritoriale agricultura reprezintă o activitate al cărui obiectiv principal este de a asigura produsele agricole necesare întreţinerii gospodăriei, produsele destinate pieţei fiind un obiectiv secundar.Structura fondului funciar şi suprafaţa ce revine unei gospodării a reprezentat pentru populaţia din zonă o provocare pentru diversificarea activităţilor din care sunt asigurate veniturile pentru un trai decent. Structura populaţiei, pe vârste preocupări şi pregătire profesională, se constituie ca o premisă de favorabilitate demografică prin existenţa unei resurse umane superioare din punct de vedere calitativ, instruite şi foarte preocupate pentru diversificarea activităţilor şi surselor de asigurare a celor necesare existenţei .

Se poate constata că cele mai mari suprafeţe din totalul suprafeţelor o reprezintă pădurile (59.16%), urmată de păşuni şi fâneţe (29.74%) Economia lemnului dar şi a creşterii animalelor s-au dezvoltat armonios de-a lungul vremurilor, condiţiile pedoclimatice fiind mai mult decât favorabile. Aceasta explică şi suprafeţele mici rămase pentru creşterea cerealelor (5.73%) şi/sau suprafeţele mai mult decât infime destinate viţei de vie si livezilor (0,30%).

Prezentare economia locală
Se va prezenta o analiză sintetică privind economia agricolă (structura – mărimea exploataţiilor, modul de exploatare – arendare, privat, asociaţii în scopul practicării agriculturii, agricultura ecologică, culturile dominante, evoluţie etc.), procesarea produselor agricole, mărcile locale etc.

Teritoriul Marginimea Sibiului a fost necooperativizată inainte de anul 1989 , terenurile agricole au fost proprietate privată a cetăţenilor, iar actualmente prin aplicarea Legilor nr. 18/1991 şi 1/ 2000 au fost restituite şi terenurile cu vegetaţie forestieră.

Structura – mărimea exploataţiilor
Tabel 19.Structura culturilor agricole în cadrul localităţilor din zona montană

Sursa: – Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu
– Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Alba

Tabel 20.Situaţia gospodăriilor din zona montana

Sursa: – Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu
– Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Alba

Modul de exploatare – arendare, privat
În teritoriul Marginimea Sibiului ,la nivelul unităţilor administrativ exista mai multe tipuri de exploatare in functie de natura terenului .Astfel putem identifica mai multe situatii:

• pe terenurile agicole private proprietarii isi cultiva produsele agricole necesare întreţinerii gospodăriei, produsele destinate pieţei fiind un obiectiv secundar si destul de putin rentabil

• proprietarii care sunt in varsta recurg si la arendarea terenurilor ,dar aceasta se face pe termen scurt-1 an si in aceste cazuri de obicei terenul este vandut in scurt timp

• terenul forestier este exploatat de catre regii, societati infiintate de Consililiile Locale ale unitatiile administrative-in cazul localitatiilor Riu Sadului, Sadu, Cristian, Rasinari, Saliste, Sugag, Tilisca, sau de catre RA Romsilva Sibiu –in cazul localitatiilor Gura Riului, Poplaca, Saliste , Jina, Poiana Sibiului, Orlat

• terenul privat forestier este administrat de Codominii in localitatiile Jina, Sadu.

• unitatiile administratative anual arendeaza pasunile alpine crescatoriilor de oi pentru o taxa /cap de oaie

Asociaţii în scopul practicării agriculturii
In Marginimea Sibiului sunt infiintate 10 numar de asociatii in scopul practicarii aiculturii.Acestea sunt urmatoarele:
Societatea Progresul Silvic filiala Sibiu – Scopul organizatiei este să militeze şi să activeze, prin mijloacele ştiinţei şi tehnicii moderne, pentru progresul silviculturii româneşti. Activitatile organizatiei: elaborarea unor strategii şi tactici de dezvoltare durabilă; organizarea de conferinţe, sesiuni ştiinţifice, simpozioane, dezbateri şi mese rotunde pe teme profesionale, cursuri manageriale, excursii şi călătorii de studii, implementarea unor proiecte în domeniul silviculturii, protecţiei mediului, conservării biodiversităţii, silvoturismului şi ecoturismului; realizarea de activităţi care să permită monitorizarea şi conservarea biodiversităţii în ariile protejate
Reuniunea Oierilor Tilisca – Scopul Asociaţiei este sprijinirea activităţii de aprovizionare, producţie, industrializare, desfacere agricolă precum şi promovarea oieritului şi păstrarea tradiţiilor strămoşeşti. Activitatie organizatiei: curăţarea păşunatului, are în grijă şi se ocupă de întreţinerea drumurilor de hotar, organizarea manifestarii „Sarbatoarea Oierilor din Tilisca”.
Asociatia Proprietarilor de terenuri si animale Rasinari – Scopul organizatiei este de a apăra şi de a promova interesele proprietarilor de terenuri si animale din Răşinari. Activitatile organizatiei: închirierea de terenuri în vederea organizării păşunatului comunal, curăţarea păşunatului, are în grijă şi se ocupă de întreţinerea drumurilor de hotar, organizarea de cursuri de pregătire, seminarii, conferinte, dezbateri publice, pe teme de interes pentru membrii asociaţiei
Asociatia Administratorilor de Paduri, Saliste – Scopul organizatiei este gospodarirea durabila a padurii in interesul comunitatilor si reprezentarea personalului silvic din structurile de administrare silvica in relatiile cu factorii interesati. Activitatile organizatiei: promovarea la nivel naţional şi internaţional a intereselor administratorilor de păduri, crearea unui cadru juridic si institutional modern pentru administrarea si gospodarirea padurilor, Înfiinţarea Colegiului Corpului Silvic.
Asociatia Cinegetica Cindrelul – Scopul organizatiei este alegarea si propunerea gestionarului fondurilor de vanatoare. Activitatile organizatiei: identificarea suprafetelor detinute de membrii pe fondurile de vanatoare, alegarea si propunerea gestionarii fondurilor, reprezentarea intereselor membrilor asociatiei in relatia cu gestionarii fondurilor de vanatoare si institutiile cu atributii in domeniul cinegetic, atragerea de fonduri si investitii in vederea imbunatatirii si dezvoltarii potentialului cinegetic al fondurilor de vanatoare.
Asociatia Crescatorilor de Ovine Jina – Scopul organizatiei este cresterea animalelor si comercializarea produselor zootehnice. Activitatile asociatiei: sustinerea crescatorilor de ovine din Jina in depunerea documentelor pentru obtinerea suventiilor, sustinerea crescatorilor de ovine in gasirea de piete de desfacere pentru produsele zootehnice.
Asociatia Crescatorilor de Taurine Jina – Scopul organizatiei este cresterea animalelor si comercializarea produselor zootehnice. Activitatile asociatiei: sustinerea crescatorilor de taurine in gasirea de piete de desfacere pentru produsele zootehnice.
Asociatia Padurile Jinei – Scopul asociatiei este administrarea fondului forestier de pe raza comunei Jina.
Asociatia Crescatorilor de Ovine Valea Frumoasei – Scopul organizatiei este practicarea unei agriculturi ecologice. Activitatile organizatiei: initiative de asociere a gospodariilor in ferme cu practici moderne in cresterea si ingrijirea animalelor.
Asociatia Crescatorilor de Ovine Sibiu “Marginea” – Scopul organizatiei este apararea drepturilor si promovarea intereselor membrilor sai. Activitatile organizatiei: organizarea de actiuni de promovare a activitatilor organizatiei, activitati de ajutorare a membrilor sai, sprijinirea crescatorilor de ovine din judetul Sibiu, editare de publicatii, brosuri si reviste.

Agricultura ecologică
Potenţialul ridicat de practicare a agriculturii ecologice trebuie consemnat atunci cand discutam despre agricultura practicata in teritoriul Marginimea Sibiului în contextul existenţei unei nişe pe piaţa judeţeană, regională, dar şi pe piaţa europeană, unde se înregistrează o cerere crescândă de produse agricole ecologice. Astfel, pot fi încurajate acele forme de producţie agricolă care să se adapteze standardelor specifice, putând astfel transforma dezavantajul unei chimizări precare a agriculturii din unele areale, în avantaj. Astfel de specializări pot fi realizate atât în domeniul agricol vegetal (legumicultură, pomicultură), cât şi în domeniul agricol animalier (carne şi preparate din carne, ouă, lactate, apicultură).
În plus, trebuie luată în considerare şi posibilitatea diversificării producţiei agricole, cu ramuri care să valorifice fie condiţiile pedo-climatice de favorabilitate fie existenţa oportunităţilor oferite de evoluţia cererii pe piaţa produselor agro-alimentare. În acest sens, ar fi de menţionat cultivarea ciupercilor, care poate fi realizată practic în toate unităţile administrativ teritoriale ale Mărginimii Sibiului şi apicultura, care poate valorifica elementele favorabile legate de flora spontană diversă, dar şi de suprafeţele de terenuri agricole cultivate cu plante melifere şi polenifere: trifoi, pomi fructiferi, etc.
Orice analiză a valorificării potenţialului economic al zonei trebuie să îşi aibă originea în factorii naturali corelaţi cu nivelul actual al dezvoltării antropice, soluţia corectă pentru valorificarea potenţialului economic al zonei constând în valorificarea potenţialului turistic al acesteia, în condiţiile în care activitatea turistică să devină consumator al materiilor prime produse şi prelucrate în zonă (produse alimentare – vegetale şi animaliere -, obiecte de artizanat, etc.). Astfel se poate asigura o piaţa de desfacere, relativ sigură, pentru valorificarea fondului funciar al zonei.
Sintetic datele statistice necesare sunt prezentate mai jos (sursa: PTAZ Mărginimea Sibiului):
Tabelul 21. Repartiţia potenţială a produselor agricole ecologice în domeniul turistic rural

sursa: Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regională, Şef proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean – Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ – Mărginimea Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008)

Culturile dominante in teritoriul Marginimea Sibiului
Potenţialul economic al suprafeţelor agricole
A)Cultura plantelor
Cunoaşterea potenţialului economic al terenului agricol a fost prezentat în PTAZ Mărginimea Sibiului prin simularea folosirii integrale a fondului funciar agricol pe trei nivele:

• „Potenţialul de producţie al terenurilor agricole” a fost determinat la nivelul parametrilor medii realizaţi la nivelul judeţului Sibiu şi anume: ponderea suprafeţei de teren agricol cultivată cu un anumit tip de cultură, structura culturilor practicate în zona deluroasă a judeţului Sibiu şi productivitatea medie realizată în judeţul Sibiu.

– „Consumul propriu din gospodărie” a fost determinat utilizând datele statistice privitor la consumul mediu pentru o persoană, populaţia stabilă respectiv consumul pentru animalele existente în unităţile administrativ teritoriale componente ale zonei Mărginimea Sibiului.
– „Determinarea cantităţii de produse destinate pieţei” a reprezentat-o diferenţa dintre producţie şi consum.
Tabel 22 – Potenţialul agricol al unităţilor administrativ – teritoriale din Mărginimea Sibiului

sursa: Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regională, Şef proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean – Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ – Mărginimea Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008)

Datele din tabel au condus la următoarele concluzii:

• În Mărginimea Sibiului se realizează un surplus de produse ce pot fi destinate pieţei la cartofi, legume şi fructe ;

• Unitatea administrativ – teritorială Poiana Sibiului este în imposibilitatea de a-şi asigura din resurse proprii produsele vegetale necesare, iar unităţile teritorial – administrative Jina, Răşinari şi Tilişca au surplus de produse ce pot fi destinate pieţei numai la un produs (cartofi, respectiv fructe) ;

• Unităţile administrativ – teritoriale Cristian şi Sălişte dispun de surplus de produse ce pot fi destinate pieţei la toate categoriile de produse analizate.

B). Creşterea animalelor
În Mărginimea Sibiului creşterea animalelor a fost favorizată, dea lungul timpului, de condiţiile pedoclimatice şi de relief concretizate prin extinderea pajiştilor naturale (păşuni şi fâneţe). Luând în considerare structura fondului funciar potenţialul de producţie al zootehniei, posibil de obţinut, s-a determinat utilizând valorile medii realizate la nivelul judeţului Sibiu privitor la efectivele de animale ce revin la unitatea de suprafaţă agricolă şi producţiile medii de lapte, carne, lână, ouă.
Oferta de produse animaliere (carne, lapte, ouă, miere de albine şi lână) ce pot fi destinate pieţei sunt prezentate tabelul de mai jos:

Structura producţiei animaliere în Mărginimea Sibiului tabel 23

sursa: Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regională, Şef proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean – Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ – Mărginimea Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008)

Analiza potenţialului de piaţă al zootehniei, la nivelul de densitate al animalelor la unitatea de suprafaţă agricolă şi al productivităţii realizate în judeţul Sibiu, permite prezentarea următoarelor concluzii:

• Producţia animalieră posibil de realizat este deficitară (nu acoperă consumul propriu din gospodărie) pentru următoarele produse şi unităţi administrativ – teritoriale: carne – Orlat, Poiana Sibiului; lapte – Cristian, Orlat, Poiana Sibiului, Răşinari, şi ouă – Orlat, Poiana Sibiului, Răşinari,

• La nivelul arealului delimitat de Mărginimea Sibiului sunt asigurate surplus de produse cu destinaţia de a fi valorificate pe piaţă la toate sortimentele de produse ;

• Surplusul de produse destinat pieţei asigură materia primă pentru promovarea în zonă a micii industrii pentru prelucrarea cărnii, laptelui şi lânii; ultimul produs – lâna – merită subliniat, nu mai are asigurată o piaţă de desfacere/ prelucrare, în aceiaşi categorie intrând şi pieile de animale.

C) Potenţialul economic al fondului forestier este dat de valorificarea următoarelor materii prime:

• Masa lemnoasă posibil a fi exploatată în condiţiile de respectare a regimului de tăiere impus prin criteriile de regenerare a pădurilor;

• Fructele de pădure: zmeură, afine, mure, fragi de pădure ;

• Ciupercile.

Potenţialului economic al fondului forestier în unităţile administrativ – teritoriale
din Mărginimea Sibiului – tabel 24

sursa: Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regională, Şef proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean – Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ – Mărginimea Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008)
Concluziile în urma analizei datelor statistice sunt următoarele:

• Un studiu de caz exemplificat arată că 25 % din masa lemnoasă procurată din zona împădurită prin prelucrare se transformă în rumeguş, rezultând o cantitate de rumeguş de 26.328 t, cantitate care la o putere calorică medie de 2900 kcal / kg. reprezintă 76351 Gcal. Soluţia eficientă este ca concomitent cu construirea micii industrii pentru prelucrarea materialului lemnos să se amplaseze şi instalaţii pentru brichetarea rumeguşului în vederea utilizării acestuia în calitate combustibil uşor de manipulat.

D) Potenţialul economic al zonei alpine
Zona alpină cuprinsă în fondul forestier (golurile alpine), ţinând seama de configuraţia reliefului, poate fi valorificată în vederea unui de păşunat de calitate pentru animalele domestice şi prin valorificarea parţială a plantelor medicinale din flora spontană.
Evoluţie
Avand in vedere ca principala ramura a agiculturii bine dezvoltata in teritoriul Marginimea Sibiului este cresterea animalelor, respectiv cresterea oilor se va analiza evolutia efectivelor de animale in zona. Pentru o cunoaştere exactă a efectivelor de animale, în 2010, reproducem situaţia în conformitate cu evidenţele Direcţiei Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Sibiu, în paralel cu situaţia din 1941.
Din datele comparative avute la dispoziţie se poate constata evoluţia negativă a efectivelor animale în localităţi, cele mai mari descreşteri fiind la vaci + boi+ bivoliţe (în Poiana Sibiului cu 90%, dar şi în celelalte localităţi), bivoliţele fiind în curs de dispariţie în Mărginimea Sibiului; la cai (ecvine) cele mai mari scăderi fiind la Jina şi Poiana şi în general în toate localităţile. La ovine şi porci se constată o creştere pentru Jina, Răşinari şi Sadu (de mai mult de 300%) dar şi reduceri mari la Poiana Sibiului.

Procesarea produselor agricole in teritoriul Marginimea Sibiului
In teritoriul Marginimea Sibiului se impune a se menţiona următoarele elemente legat de procesarea produselor agricole :
Sectorul economiei şi industrializării lemnului este relativ slab dezvoltat, la nivelul localitatiilor din teritoriul Marginimea Sibiului desfăşurându-se activitatea de exploatare propriu-zisă şi debitare primară , în gatere cu acţionare hidraulică şi, în prezent, cu acţionare electrică, materialul lemos recoltat fiind livrat în fabricile din Tălmaciu, Sibiu, Sebes, etc.
Economia oieritului care a fost şi încă rămâne la un nivel dezvoltat s-a făcut exclusiv pe baze private, singurele produse care nu erau valorificate în gospodăriile particulare fiind lâna şi pieile animalelor, ambele find recoltate de întreprinderile specializate de stat , până în 1990; în perioada 1990-2010 sectorul lânii şi al prelucrării pieilor microregiunea a asistat la falimentul societăţilor specializate , Covtex Cisnădie – vecehile fabrici de covoare, Fabrica de pături Orlatex Orlat, Fabrica de mochete şi covoare Sitex Sibiu, Incov Alba Iulia, etc societăţi care preluau lâna ca materie primă, valorificând-o superior prin procese industriale. În prezent colectarea lânei se face de către firme specializate ce o şi exportă pentru valorificare, preluarea de la producători fiind la un preţ infim ,preţul nu acoperă nici procesul de spălare.
Prelucrarea artizanală sau industrială a pieilor animalelor cunoaşte de asemenea un abandon total după închiderea sau privatizarea tututor tăbăcăriilor existente (Sibiu, Sălişte, Agnita) situaţie în care piele animaliere sunt nevalorificate în prezent;
In Mărginime îşi desfăşoară activitatea în diferite domenii o serie de meseriaşi, meşteşugari iscusiţi care au înţeles să-şi conserve meseria în mici ateliere dezvoltate în spaţiul propriu al gospodăriei, ateliere ce păstrează atmosfera şi farmecul tradiţional al meseriilor medievale; un număr de peste 55 de meseriaşi sunt reuniţi în singura asociaţie de profil: Reuniunea Meseriaşilor din Sălişte (fondată în 1872) care şi-a reluat activitatea în 1990, graţie râvnei preşedintelui de onoare pălărierul Virgil Ilieş. Meseriaşii afiliaţi sau neafiliaţi la această asociaţie desfăşoară o serie de activităţi manufacturiere, executând produse, lucrări şi servicii în satisfacerea nevoilor locuitorilor din Mărginimea Sibiului.
Trebuie menţionat faptul că în teritoriul G.A.L. Mărginimea Sibiului nu există combinate şi fabrici de prelucrare a produselor, singurele unităţi fiind cele de prelucrare a lemnului (producătoare de mobilier la Gura Rîului) care sunt la nivelul unor ateliere mari ultraspecializate în mobilier artizanal. De asemenea, în microregiune, nu există depozite de materii prime (excepţie făcând lemnul în stare debitată/cherestea sau lâna) celelalte produse lactate sau brânzeturi fiind livrate în comerţ pentru vânzare,
In Mărginimea Sibiului nu există abatoare specializate în sacrificarea animalelor (bovine/porcine/ovine), existând numai puncte de sacrificare a ovinelor în câteva comune, puncte autorizate, în perioada sărbătorilor de Paşti, pentru sacrificarea şi livrarea mieilor; activitatea fiind sezonieră nu s-au găsit soluţiile economice pentru fondarea unui abator specializat în ovine. Pentru sacrificarea bovinelor sau pocinelor gospodarii din fermele din Mărginime apelează la abatoarele specializate autorizate din vecinătate (municipiul Sibiu)
Efectivele de animale şi producţia animală conform raportării statistice pe anul 2004 (R.AGR.1) a fost dupâ cum urmează:

Producţia animală obţinută de gospodăriile populaţiei
Tabel 25.Producţia de carne (sacrificări)

Tabel 26.Producţia de lapte (fizic)

Tabel 27.Producţia de lână (fizic)

Tabel.28.Producţia de ouă

Evolutia ovinelor din Mărginimea Sibiului, la finele sem. I. 2010 (comparativ s-au trecut şi efectivele animaliere din 1941 şi 2002-2003)

Mărcile locale
Cele mai cunoscute marci locale din teritoriul Marginimea Sibiului sunt BRANZA DE BURDUF, TELEMEA si de Sarbatoriile de Pasti se vand in piete MIEI de MARGINIME. Exista si alte marci locale ,dar acestea sunt mai putin cunoscute ,astfel livezile dezvoltate pe pantele localităţilor Sălişte, Vale, Sibiel, Fîntînele livezi care au creat şi mărci de mere locale (merele cacoveneşti) foarte apreciate pentru gustul lor natural. Sursele informatiilor cuprinse in prezentul subcapitol sunt: Strategia de Dezvoltarea a Judetului Sibiu, Strategiile de Dezvoltare a Localitatilor cuprinse in teritoriu, Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ – Mărginimea Sibiului, 2008, Bazele de date ale primariilor, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Alba, Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor – Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Sibiu.

II.2.1.6.3 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi
Candidatul va scoate în evidenţă structura industriei (dacă există) din zona respectivă aşa cum este prezentată în tabelul de mai jos.

Sursa: www.mfinante.ro
Comentarii privind industria locală
În special, vor fi prezentate aspecte privind industriile şi reţeaua întreprinderilor de producţie (combinate şi fabrici de prelucrare a produselor, servicii pentru agricultură, depozite, sectoare economice acoperite, evoluţie etc.), precum şi legăturile acestora cu celelalte domenii economice ale zonei sau cu zone externe.
Numărul total de întreprinderi de producţie este de 965, repartizate relativ uniform în teritoriu, localizarea acestora urmărind atât cererea, dar, în cele mai dese cazuri oportunităţi locale, iniţiativa întreprinzătorilor şi resursele locale. În topul localităţilor ce dezvoltă activităţi industriale sunt localităţile Sălişte (285 de societăţi), Sadu (94), Cristian (84), Răşinari (84), Şugag (63), Poiana Sibiului (61), etc.
Structura acestora după numărul de salariaţi evidenţiază gradul de mărime al întreprinderilor, mai précis al numărului de locuri de muncă create, un indicator important din punct de vedere economic şi social. Se constată că ponderea întreprinderilor mici şi mijlocii cu maxim 10 salariaţi este majoritară, procentul de 96,48% la nivelul teritoriului, fiind edificator; trebuie remarcat faptul că în localităţile Gura Rîului, Jina, Orlat, Poiana Sibiului, Rîul Sadului şi Tilişca, toate întreprinderile se încadrează în această categorie.
În categoria 10-50 salariaţi se situează 24 de societăţi (din care 9 în Sălişte, 8 în Cristian şi câte 3 în Răşinari şi Sadu, 1 în Şugag) pentru ca în categoria 50-250 de salariaţi numărul lor să fie de 9 unităţi, repartizate astfel: 5 la Sălişte şi 4 la Cristian. În categoria societăţilor cu personal între 10-50 de angajaţi, regăsim unităţi din domenii diverse de activitate: A) Silvicultura si alte activitati forestiere R.P.L.O.S. Valea Frumoasei Sălişte (23), M.B.I. Impex (20) şi fabricarea lemnului Hera Cim Sălişte (10); SC Simicom SRL Orlat (29), SC Ludfor Orlat (21), Sc Walmary Sadu (11). SC Foresta Prod Sadu (12), etc. B) fabricarea de uşi şi ferestre din metal (Al Farm Sălişte-15); C) fabricarea altor elemente de beton, ciment şi gips SC Terra Building SRL Orlat (34 salariaţi); D) fabricarea de articole confecţionate din textile (exceptând îmbrăcămintea şi lenjeria de corp) SC Orlatex Orlat (11 salariaţi); E) fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusive lenjeria de corp) SC Marinest SRL Orlat (33 salariaţi); F) lucrări de construcţii SC Lupp Construction Romania Cristian (43); G) producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice, producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate SC Aquador Cristian, şi altele.
În categoria întreprinderilor de la 50 la 250 de angajaţi activează o serie mică de societăţi, trebuind menţionate societăţile comerciale: SC Marsal Sălişte (142 salariaţi), S.C.Kristin Sălişte (105 salariaţi), fiind specializate pe fabricarea încălţămintei şi-n general marochinărie. În acelaşi domeniu se remarcă şi SC Valle Sport Cristian (fabricarea încălţămintei cu 142 de salariaţi).
În categoria întreprinderilor cu peste 250 de salariaţi se evidenţiează o singură societate comercială, în Poplaca: SC Manzat SRL care prelucreaza mezeluri si a fost demarata printr-un program SAPARD.
Istoria economică a Mărginimii Sibiului nu înregistrează dezvoltarea unui sector industrial, activităţile putând fi încadrate în activităţi cu caracter preindustrial – manufacturier fiind legate de exploatarea şi prelucrarea lemnului şi a produselor derivate din creşterea animalelor. Se impune a se menţiona următoarele:
a) sectorul economiei şi industrializării lemnului este relativ slab dezvoltat, la nivelul comunelor desfăşurându-se activitatea de exploatare forestieră propriu-zisă şi debitare primară (în gatere cu acţionare hidraulică la început şi, în prezent, cu acţionare electrică), materialul lemos recoltat fiind livrat în fabricile din Tălmaciu, Sibiu, etc. Singurele spaţii de depozitare sunt platformele de depozitare şi uscare a cherestelei amenajate lângă spaţiile de producţie forestieră. Există un potenţial evident legat de prelucrarea superioară a materiei prime lemnoase în fabrici de mobilier, etc, ceea ce ar putea conduce la creşterea veniturilor obţinute în acest domeniu, creşterea numărului de locuri de muncă etc. În teritoriul G.A.L. Mărginimea Sibiului nu există combinate şi fabrici de prelucrare a produselor singurele unităţi fiind cele de prelucrare a lemnului (producătoare de mobilier la Gura Rîului) la nivelul unor ateliere mari ultraspecializate în mobilier artizanal.
b) sectorul materialelor de construcţii s-a dezvoltat prin exploatarea carierelor de piatră (Rod, Răşinari, etc) dar şi a aluviunilor grosiere – pietrişuri, nisipuri şi bolovănişuri cenuşii, din lunca Cibinului Prezenţa acestor depozite groase de aluviuni a făcut ca în zonă să se exploateze material aluvionar (balast) atât de necesar în construcţii sau ca material pentru lucrări de terasamente. (Cristian, Orlat, Sălişte, Sadu, etc). Gropile formate în urma exploatării balastului s-au transformat în mici lacuri de agrement. Carierele de piatră (Tilişca – Rod, Răşinari) sunt exploatate de societăţi specializate, în concesiune aducând anual venituri la bugetele locale, veniturile din concesionare sprijinind proiectele de dezvoltare ale localităţilor Trebuie menţioonat faptul că prin grija autorităţilor locale s-au soluţionat şi problemele legate de traficul greu prin localităţi, societăţile concesionare fiind obligate să plătească annual asigurarea caselor de pe drumurile judeţene dar şi tranzitarea localităţiilor cu max. 30 km/oră şi max. 40 tone / 3 osii.
b) economia creşterii animalelor (în special a oieritului) a fost şi încă rămâne la un nivel dezvoltat; făcându-se exclusiv pe baze private, singurele produse care nu erau valorificate în gospodăriile particulare fiind lâna şi pieile animalelor, ambele find recoltate de întreprinderile specializate de stat (până în 1990); în perioada 1990-2010, în sectorul lânii şi al prelucrării pieilor Mărginimea a asistat la falimentul societăţilor specializate (Covtex Cisnădie – vechile fabrici de covoare, Fabrica de pături Orlatex Orlat, Fabrica de mochete şi covoare Sitex Sibiu, Incov Alba Iulia, etc) societăţi care preluau lâna ca materie primă, valorificând-o superior prin procese industriale. În prezent colectarea lânei se face de către firme specializate ce o şi exportă pentru valorificare, preluarea de la producători fiind la un preţ infim (preţul nu acoperă nici procesul de spălare). Prelucrarea artizanală sau industrială a pieilor animalelor cunoaşte de asemenea un abandon total după închiderea sau privatizarea tuturor tăbăcăriilor existente (Sibiu, Sălişte, Agnita) situaţie în care pieile animaliere sunt nevalorificate în prezent. În microregiune, nu există depozite de produse lactate sau brânzeturi, acestea fiind livrate direct în comerţ pentru vânzare sau utilizate pentru consumul propriu. În economia de vite trebuie remarcată activitatea firmei SC Lactocrist SRL Cristian specializată în prelucrarea laptelui de vacă (colectat din Cristian şi Şura Mică), o investiţie sprijinită cu fonduri Sapard (420.000 euro) ce livrează la standarde de calitate europene cinci tipuri de produse: telemea, caşcaval, smântână, brânză de burduf şi brânză de vaci.
Evoluţia oieritului a cunoscut, în timp, o dezvoltare continuă. Tradiţia transhumanţei, veche de mii de ani, a însemnat pentru întreaga Mărginime o ocupaţie ce a asigurat atât supravieţuirea (în anumite vremuri) dar mai ales progresul economic, social şi, nu în ultimul rând, cultural. Mişcarea sezonieră atât a oamenilor cât şi a şeptelului animalier (turmelor de oi, însoţite de câţiva asini, capre, cai şi bovine) între vale (unde turmele stau iarna pe păşunile de câmpie şi lunci) şi munte (unde turmele stau vara); această mişcare ca sistem de producţie extensiv şi foarte eficient economic a apărut şi s-a dezvoltat ca o necesitate economică, pentru crescătorii de oi, care nu au dispus de suficiente resurse furajere necesare creşterii şi exploatării efectivelor de ovine. Drumurile de transhumanţă, erau corect marcate pe hărţi, în trecut, şi depăşeau graniţele României. Evoluţiile sociale şi agricole ale secolului al XXI-lea, au adus şi fenomenul transhumanţei într-un continuu declin. În prezent, este practicată “transhumanţa mică” (în cadrul judeţului Sibiu sau în judeţele limitrofe), la nivel european transhumanţa fiind recunoscută prin “Carta europeană a transhumanţei” semnată, în 1997, la Cuenca, Spania. Păstoritul a avut şi continuă să deţină o importanţă remarcabilă în economia agrară. Beneficiile economice aduse proprietarului de oi sunt incontestabile, alături de acestea trebuind să amintim valorificarea potenţialului alpin al munţilor Mărginimii, configuraţia terenului (golurile alpine) permiţând practicarea unui păşunat de calitate pentru animalele domestice dar şi valorificarea parţială a plantelor medicinale din flora spontană. Produsele economiei de oi şi-au făcut, în timp, un binemeritat renume, fiind căutate pe toate pieţele din România, brânzeturile din Mărginime fiind cunoscute pentru calitate şi gustul specific, calitativ net superior altor produse similare. Insuficienta promovare a unor produse locale (prin mărci înregistrate) dar şi a tradiţiilor oieritului sunt câteva din problemele cu care se confruntă oierii, piaţa europeană putând constitui o oportunitate a desfacerii produselor, ce nu poate fi neglijată.
c) în Mărginime îşi desfăşoară activitatea, în diferite domenii, o serie de meseriaşi, meşteşugari iscusiţi care au înţeles să-şi conserve meseria în mici ateliere dezvoltate în spaţiul propriu al gospodăriei, ateliere ce păstrează atmosfera şi farmecul tradiţional al meseriilor medievale; un număr de peste 55 de meseriaşi sunt reuniţi în singura asociaţie de profil: Reuniunea Meseriaşilor din Sălişte (fondată în 1872), reluându-şi activitatea în 1990. Meseriaşii afiliaţi sau neafiliaţi la această asociaţie desfăşoară o serie de activităţi manufacturiere, executând produse, lucrări şi servicii în satisfacerea nevoilor locuitorilor din Mărginimea Sibiului. Problemele frecvente cu care se confruntă sunt dificultăţile legate de aprovizionarea cu materii prime specifice, lipsa unor spaţii de producţie corespunzătoare, lipsa unor utilaje noi, mai performante, lipsa spaţiilor de desfacere a producţiei executate, etc. Reţeaua de târguri locale existentă reprezintă pentru toţi meseriaşii o bună piaţă de desfacere, o piaţă locală în plină transformare, modificările cererilor cumpărătorilor determinând schimbări frecvente şi în structura de producţie a micilor meseriaşi. În ultimul deceniu se poate constata evoluţia pieţelor locale din pieţe ale producătorilor în pieţe ale cumpărătorilor, cererea evoluând rapid şi obligândfurnizorii să livreze prompt mărfurile pentru a satisface nevoile clienţilor şi a rămâne astfel competitive. De altfel, fenomenul globalizării a transformat şi pieţele locale acestea devenind mici pieţe de desfacere a produselor manufacturate prin cooperare internaţională.
d) În Mărginimea Sibiului nu există abatoare specializate în sacrificarea animalelor (bovine/porcine/ovine), existând numai puncte de sacrificare a ovinelor în câteva comune, puncte autorizate, în perioada sărbătorilor de Paşti, pentru sacrificarea şi livrarea mieilor; activitatea fiind sezonieră nu s-au găsit soluţiile economice pentru fondarea unui abator specializat în ovine. Pentru sacrificarea bovinelor sau porcinelor gospodarii din fermele din Mărginime apelează la abatoarele specializate autorizate din vecinătate (municipiul Sibiu)
În ultima perioadă (după 1990) s-a avansat ideea că economia rurală nu este indisolubil legată de sectorul agricol, dar polarizează forţa de muncă, activităţile economice, infrastructura şi resursele naturale din rural. Plecând de la această idee, calitatea vieţii în mediul rural apare ca fiind influenţată atât de veniturile derivate din activităţi strict agricole, cât şi de cele generate din alte activităţi (ex. mica industrie casnică, turismul sau activităţile conexe, de servicii prestate pentru turism). În principal se identificau 5 categorii principale de activităţi non-agricole generatoare de venituri: activităţi non-agricole desfăşurate în cadrul gospodăriilor, activităţi întreprinse în mici oraşe din mediul rural, activităţi desfăşurate în marile oraşe; venituri realizate de membrii ai gospodăriei ce desfăşoară activităţi permanente în marile oraşe; venituri realizate din activităţi desfăşurate în străinătate. Riscul major pentru spaţiul sural este reprezentat prin transformarea satelor în „dormitoarele oraşelor” – o caracteristică a satelor – „cătunelor” din vestul Europei, unde marea majoritate a caselor o reprezintă casele de vacanţă, sau de „week-end”. Dezvoltarea economiei non-agricole şi diversificarea surselor de venit pot reprezenta două obiective pentru locuitorii spaţiului rural, pentru îmbunătăţirea nivelului de trai şi a standardelor de viaţă. S-au dezvoltat concepte care surprind esenţa activităţilor non-agricole ale gospodăriilor şi care au condus la o serie de clasificări binare: gospodării de tip „full time” şi „part-time”, gospodării pluriactive şi cele nepluriactive, activităţi diversificate şi nediversificate. Diversele studii întreprinse au condus la necesitatea implementării unor măsuri ce pot conduce la ameliorarea situaţiei acestui sector: sprijinirea gospodăriilor sărace atât în ceea ce priveşte educaţia, cât şi infrastructura; eliminarea unor restricţii de pe piaţa funciară, îmbunătăţirea accesului la credite pentru activităţi non-agricole (inclusive cele meşteşugăreşti sau în domeniul serviciilor pentru mica industrie).

Sursele informatiilor cuprinse in prezentul subcapitol sunt: Baze date Primarii din teritoriu, www.mfinante.ro, www.insee.ro

II. 2.1.6.4 Comerţ şi sector de servicii
În tabelul de mai jos vor fi prezentate principalele tipuri de comerţ (industrial, agricol, piscicol etc.) practicate în teritoriul respectiv. De asemenea, vor fi enunţate principalele tipuri de întreprinderi care practică prelucrarea terţiară (a treia fază – stadiu – de prelucrare) a produselor.
Centralizator intreg teritoriu

Cristian

Rasinari

Tilisca

Gura Raului

Jina

Orlat

Poiana Sibiului

Poplaca

Raul Sadului

Sadu

Saliste

Sugag

Sursa: Baze date Primarii din teritoriu, www.mfinante.ro
Se constată că în domeniul comerţului industrial se remarcă localităţile Rîul Sadului, Sadu, Orlat, Şugag, Sălişte, Răşinari, Gura Rîului, Cristian, o pondere însemnată deţinând-o societăţile comerciale din domeniul exploatării forestiere şi prelucrării lemnului, o activitate ancestrală a microregiunii. În condiţiile în care în majoritatea localităţilor din Mărginime, agricultura nu a fost cooperativizată, pădurea care acoperă munţii (proprietatea obştească a comunelor) a reprezentat şi reprezintă principala resursă economică a microregiunii. Pădurea a generat, în toate timpurile, locuri de muncă, atât în silvicultură dar mai ales în exploatarea forestieră, dezvoltându-se, în toate localităţile, activităţi economice strâns de prelucrarea primară a lemnului dar şi de comerţul cu material lemnos (ambele activităţi fiind, în general, asumate de aceiaşi persoană juridică). Trebuie menţionată oportunitatea dezvoltării sectorului prelucrării superioare a lemnului, o materie primă valoroasă, insuficient valorificată prin produse finite specifice .(mobilier, sculptură, artizanat specific, etc). Remarcăm în domeniul comerţului cu produse industriale SC Trans C.V.R. Emilianos SRL Tilişca specializată în domeniul comerţului cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă şi a celor pentru vopsit, în magazine specializate (număr mediu de salariaţi în 2009 de 17 persoane).

Comerţul agricol are o pondere mică în totalul întreprinderilor, fiind situat sub 10% în fiecare comună, singurele excepţii fiind reprezentate de comunele Poiana Sibiului şi Poplaca. Majoritatea societăţilor înfiinţate în acest sector comercial valorifică producţia de lactate şi brânzeturi specifică microregiunii, o oportunitate valorificată de întreprinzătorii locali atât pe piaţa municipiului Sibiu dar mai ales în marile municipii din ţară. În localităţile Mărginimii nu există o piaţă locală specifică, majoritatea gospodăriilor asigurându-şi necesarul propriu. .
Comerţul cu amănuntul în magazine deţine cea mai mare pondere în activităţile de comerţ, iar în cadrul acestora numărul cel mai mare fiind reprezentat de societăţile specializate în comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzarea predominantă de produse alimentare, băuturi si tutun. Din acest sector aproape că a dispărut comerţul cu produsele industriei textile casnice, o „industrie” cu un trecut milenar pe aceste meleaguri. Trebuie specificat că atât producţia cât şi comerţul cu produse textile casnice a dispărut odată cu instalaţiile de piuărit şi vâltorit existente pe toate văile din Mărginimea Sibiului; prin intermediul acestor instalaţii s-au valorificat apele repezi şi curate din toate satele de la poalele munţilor, meşteşugurile fiind strâns legate de portul popular din zonă şi reprezentând (alături de agricultură şi păstorit) o ocupaţie de bază a mărginenilor. Descompunerea economiei de tip feudal şi creşterea spectaculoasă a industriei casnice textile (în sec. XVIII-lea şi în prima jumătate a sec. al XIX-lea) trebuie corelată cu eforturile breslelor ţesătorilor din spaţile urbane din împrejurimi în direcţia dezvoltării şi progresului, precum şi perspectivele tot mai evidente privind industrializarea acestui sector, concentrarea industrială şi creşterea productivităţii prin noile tehnologii şi utilaje specifice. Comerţul cu amănuntul actual nu reprezintă decât ramificaţiile în teritoriu ale reţelelor de comerţ naţionale şi multinaţionalelor ce-şi desfăşoară activitatea în România. Din acest punct de vedere şi Mărginimea s-a integrat perfect în piaţa de desfacere şi consum a Uniunii Europene, gama produselor autohtone fiind restrânsă sau lipsind cu desăvârşire în majoritatea localităţilor. Pe primul loc trebuie amintit comerţul cu carburanţi (Euroil Sălişte cu 208 salariaţi), Aral Sălişte cu 148 salariaţi, Petroil SRL Poiana Sibiului cu 18 angajaţi, Petrotyl SRL Cristian cu 20 angajaţi) dar şi cu materiale de construcţii, electrice, comerţul în magazine alimentare (Vladexim Sălişte cu 32 de angajaţi) şi comerţul cu produse farmaceutice (Serena Farm SRL Sadu cu 5 angajaţi). În sectorul comerţului cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, bauturi şi tutun trebuie remarcate societăţile SC Sorimar Com SRL Sadu (15 angajaţi) POPLACA,RASINARI
În domeniul serviciilor activează majoritatea societăţilor comerciale din sectorul terţiar, remarcându-se o mare varietate a serviciilor înfiinţate după 1990, activitatea acestora adaptându-se treptat nevoii sociale (s-a remarcat în ultimii ani modificarea obiectului de activitate al societăţilor comerciale, identificându-se capacitatea acestora de a veni în întâmpinarea cererii, majoritatea firmelor dovedind elasticitatea şi adaptabilitatea specifică economiei de piaţă). O pondere însemnată în acest sector o deţin serviciile de transport rutiere de mărfuri trebuind menţionate societăţile Total NSA Sălişte (cu 157 salariaţi), SC Universal Transport Schmitz SRL Cristian (cu 30 de angajaţi), SC Istrate Com Jina (cu 14 angajaţi), SC Selcofan SRL Şugag (13 angajaţi), SC Amgi Trans SRL Sadu (9 angajaţi), SC Ştefan Impex SRL Şugag dar şi servicii publice locale privind captarea, tratarea si distribuţia apei (SC Servicii CL Sălişte SRL – 26 ) sau servicii de cazare şi turism ( SC Pelmod Sălişte cu 22 angajaţi). Există societăţi profilate pe servicii veterinare, activităţi de asistenţă stomatologică (SC Dradent Serv SRL Sadu), activităţi de contabilitate, audit financiar (SC Onivet SRL Orlat cu 5 angajaţi) şi consultanţă în domeniul fiscal (SC Audit Verde Maria SRL Orlat cu 5 angajaţi), activităţi de întreţinere peisagistică (SC G.T.A- Garten SRL Orlat cu 3 angajaţi). O activitate care a cunoscut o mare dezvoltare, în primul deceniu după 1990, a reprezentat-o serviciul de întreţinere şi reparare a autovehiculelor în toate localităţile existând unităţi (de diferite mărimi) specializate în diverse activităţi legate de acest domeniu; aici trebuie amintită societatea SC Albatros SRL Cristian (29 angajaţi). În acelaşi domeniu al serviciilor s-au încadrat şi serviciile funerare deschise, prin unităţi specializate în toate localităţile din Mărginime.
Domeniul serviciilor poate asigura ocuparea forţei de muncă disponibile din Mărginime, existând rezerve importante în domeniul amenajării peisagistice, al înfrumuseţării localităţilor dar şi al prestării de servicii către populaţie. În acest domeniu trebuie avută în vedere atât dezvoltarea explozivă a turismului, după 2000, dar şi continua evoluţie a necesităţilor populaţiei. De asemenea se cuvine amintit rolul conexiunilor existente între comunităţile emigrate din Mărginime (începând de la finele sec. XIX) atât în ţară (Dobrogea, Bucureşti şi-n general în toate marile oraşe) cât şi în ţările vecine, strângerea relaţiilor cu acestea putând constitui un important capital de dezvoltare în domeniul serviciilor. Sectorul serviciilor poate reprezenta un vector de dezvoltare al Mărginimii Sibiului, celelalte sectoare (agricol şi industrial) având numeroase restricţii (condiţionalităţi) legate de specificul natural al zonei dar şi de înzestrarea tehnico-edilitară necesară.
Pe plan mondial, există tendinţa dezvoltării în ritm accelerat a sectorului serviciilor, acestea impunându-se ca principal motor al dezvoltării economice a ultimelor decenii. În Mărginime s-au dezvoltat prioritar serviciile turistice şi de transport; aceasta în condiţiile în care infrastructura de transport nu se ridică, încă, la standardele europene în domeniu, existând nevoia stringentă a modernizării acesteia ( atât căile de acces cât şi reţelele de comunicaţii). Decisive în dezvoltarea serviciilor de turism sunt percepţia de securitate, ospitalitatea şi calitatea serviciilor (în ultimul segment existând un grad mare de aşteptare care nu este, încă, satisfăcut).

Sursele informatiilor cuprinse in prezentul subcapitol sunt: Baze date Primarii din teritoriu, www.mfinante.ro

II.2.1.7 Servicii şi infrastructura medico-sociale
II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitate (sursa: Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regională, Şef proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean – Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ – Mărginimea Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008)
În tabelul 30, s-au completat principalele servicii de sănătate, educaţie, recreere care funcţionează pentru populaţia din Mărginimea Sibiului şi infrastructura medico – socială existentă.
Tabel 30

Sursa: Situaţie sintetică furnizată de primarii localităţilor din Mărginimea Sibiului
Notă: în condiţiile în care în localitate nu era obiectivul menţionat s-a indicat distanţa în km de la centrul teritoriului pina la cel mai apropiat obiectiv menţionat
Menţiuni: la Rîu Sadului şi Sălişte există tabere amenajate şi autorizate pentru elevi
Comentarii privind serviciile şi infrastructura medico-socială
Vor fi prezentate aspecte sintetice cu privire la accesul la serviciile şi infrastructura medico – sociale (spitale, transporturi colective, învăţământ secundar, universitar, servicii sportive şi de relaxare etc.), eventual alte echipamente şi servicii.

II.2.1.8 Activităţi sociale şi instituţii locale
Instituţiile locale (primării, consilii etc.), asociaţiile de comune, de consilii etc. din Mărginimea Sibiului, precum şi principalele activităţi sociale în care acestea sunt implicate şi de care beneficiază comunităţile locale.
Tabel cu reprezentanţii administraţiei publice locale din Mărginimea Sibiului – tabelul 31

În teritoriul Grupului de Acţiune Local Mărginimea Sibiului îşi desfăşoară activitatea 148 de consilieri locali, 12 primari, 12 viceprimari şi 12 secretari.

Principalele activităţi sociale în care acestea sunt implicate şi de care beneficiază comunităţile locale

• SERVICII SOCIALE CU CARACTER PRIMAR:

• activităţi de identificare

In activitatile de identificare si evaluare a nevoii sociale definirea problemei nu se poate face instantaneu ci reprezinta un proces in care fiecare problema este luata in considerare atat in plan orizontal-in sensul ramificatiilor sale in prezent, cat si in plan vertical in sensul cauzalitatii din trecut.Odata cu identificarea si preluarea cazurilor sociale angajatii compartimentului vor proceda la evaluarea initiala stabilind totodata primele obiective pentru interventie.
Pentru fiecare caz asistenul social trebuie sa urmareasca :

• evaluarea nevoilor persoanelor care solicita ajutor si stabilirea prioritatilor de interventie;

• evaluarea resurselor disponibile;

• evaluarea serviciilor care pot raspunde nevoilor persoanei asistate;

• dezvoltarea planului individualizat de interventie;

• crearea legaturilor persoanei asistate cu serviciile care pot raspunde nevoilor;

• monitorizarea interventiei;

• evaluarea rezultatelor interventiei atat pentru persoana asistata, cat si pentru serviciu;

In cazul in care nu este posibila efectuarea evaluarii initiale in momentul identificarii cazului , aceasta se va efectua la o data ulterioara, de comun acord cu beneficiarul.

• activităţi de informare în domeniu

Activitatile de informare privind drepturile sociale si obligatiile beneficiarilor se realizeaza prin comunicare ce presupune schimbul de mesaje intre doua sau mai multe persoane. Pentru optimizarea comunicarii (informarii) verbale, pentru a nu lasa loc interpretarilor drepturile si obligatiile beneficiarilor vor fi exprimate cat mai direct , mai precis , si mai simplu. Aceste activitati de informate mai pot fi realizate si prin pliante care vor fi realizate cat mai simplu posibil, deoarece beneficiarii de servicii sociale sunt o categorie defavorizata. Compartimentul ofera informare despre drepturi si obligatii, orice cetatean avand dreptul de a se adresa direct compartimentului, de a fi ascultat, tratat cu demnitate si intelegere.

• consiliere juridică şi socială

Consilierea reprezinta sprijinul acordat beneficiarilor care traverseaza o situatie de criza, functionala sau nu ,situatie ce reclama mobilizarea resurselor individuale si sociale in scopul favorizarii familiei la schimbare. Consilierea nu este preocupata de ajutorarea oamenilor ca ei sa ia decizii, ci de a-i ajuta sa ia decizii intelepte. Asadar, o caracteristica esentiala a consilierii este cea de facilitare: a intelegerii, a schimbarii, a acceptarii noilor situatii, a depasirii unor momente dramatice, a integrarii si dezvoltarii. Prin consiliere o persoana va ajunge la un stadiu mai inalt al competentei personale implicand intotdeauna schimbarea.

• sprijin de urgenţă în vederea reducerii efectelor situaţilor de criză

Angajatii Compartimentului de Asistenţă Socială Răşinari tratează orice problema din familie, ca pe o problema ce afecteaza intreaga familie si nu ca pe o problema a unei parti, a unui membru individual din familie. Procesul de acordare a suportului social este un proces de dezvoltare a relatiilor din cadrul familiilor, ce se realizeaza in timp si pe actiuni sistematice bazate pe anumite tehnici care sa garanteze in final depăşirea situaţiilor de criză.

• dinamizarea grupurilor şi comunităţilor

• promovare şi cooperare socială

Scopul Compartimentului de Asistenta Sociala Răşinari îl constituie realizarea ansamblului de masuri, programe, servicii specializate de protejare a persoanelor, familiilor, grupurilor si comunitatilor cu probleme speciale aflate în dificultate si cu grad de risc social, care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace si eforturi proprii un mod normal si decent de viata, cu scopul cresterii calitatii vietii.

• servicii de sprijin pentru menţinerea în comunitate a persoanelor aflate în dificultate

Compartimentul de asistenta sociala are rolul de a identifica si de a solutiona problemele sociale ale comunitatii din domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, precum si a oricaror persoane aflate in nevoie.

1. SERVICII SOCIALE SPECIALIZATE:

2. servicii de bază pentru activităţile zilnice

Compartimentul de asistenta sociala are rolul de a identifica si de a solutiona problemele sociale ale comunitatii din domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, precum si a oricaror persoane aflate in nevoie.

3. servicii de suport pentru activităţile instrumentale de zi cu zi

Comunica Directiei de Munca şi Protecţie Socială, D.G.A.S.P.C. Sibiu – numarul de beneficiari de asistenta sociala si sumele cheltuite cu aceasta destinatie, potrivit prevederilor legislatiei in vigoare, precum si altor autoritati centrale cu competente in implementarea strategiilor sectoriale din domeniul asistentei sociale

4. suport şi acompaniament

Îmbunatatirea conditiilor de viata a persoanelor si familiilor aflate într-un grad de risc social, prevenirea institutionalizarii asistatilor, creându-le conditiile necesare pentru a ramîne în mediul natural