Răşinari – Comuna este situată la 12 km de Sibiu , în sud – estul judeţului. Accesul în localitate se face pe şoseaua modernizată Sibiu-Păltiniş sau cu tramvaiul prin Pădurea Dumbrava. Veche reşedinţă episcopală ortodoxă, cu vechi tradiţii culturale, intrată demult în traseele turistice internaţionale, Răşinari este cea mai veche aşezare din Mărginimea Sibiului atestată documentar din anul 1204, fiind locul de naştere pentru Poetul Pătimirii Noastre Octavian Goga şi a Marelui Filosof Emil Cioran.
Populaţia comunei Răşinari este de 5416 locuitori.
Localizare: la 12 km vest de municipiu Sibiu, comuna este formată din satele: Răşinari, reşedinţa comunei, Prislop (1 km) şi cătunul Trainei,
Obiective turistice: Biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1725 -1758) – Vechea Catedrală Episcopală Ortodoxă, – monument istoric, numită şi „Biserica cea Veche”; Biserica „Sfânta Treime” 1814, pictată în 1973; Mausoleul Mitropolitului Andrei Şaguna; Biserica „Sf. Ilie” 1838, Muzeul Etnografic; Muzeul Episcopiei; Casele Memoriale Octavian Goga şi Emil Cioran.
Manifestări culturale: ,,Zilele Culturale Octavian Goga’’ şi ,,Colocviile Internaţionale Emil Cioran’’ în fiecare an în luna mai, ,,Festivalul Branzei şi Ţuicii’’ – în fiecare an,ultimul weekend din luna august
Monumente
Biserica Veche, cu hramul Cuvioasa Paraschiva – Biserica a fost construită din piatră și cărămidă între anii 1725-1758 pe cheltuiala episcopului greco-catolic Petru Pavel Aron de la Blaj. Edificiul a fost realizat în stil baroc, ca sursă de inspirație servind biserica iezuiților din centrul Sibiului, la rândul ei o copie a bisericii vieneze „Schottenstift”. Biserica are plan dreptunghiular cu turn de clopotniță pe vest și prezintă în plastica monumentală forme baroce simplificate precum și frumoase picturi murale la interior (1752) și pe fațade (1785), acestea fiind semnate de Ion Grigorovici. Biserica se află în vechiul centru al comunei, pe locul numit „La Scaun”, unde mai demult se afla locul de judecată și cimitirul satului.Pe locul actualei biserici de piatră a existat o mai veche biserică din lemn, datată 1688, și vândută în secolul al XVIII-lea parohiei din Satu Nou, Brașov.Odată cu tulburările confesionale iscate de intervenția mitropoliților sârbi de la Carloviț, în deceniul al șaselea al secolului al XVII-lea, s-a instalat la Rășinari episcopul sârb Dionisie Novacovici, urmat de Sofronie Chirilovici, Ghedeon Nichitici și Gherasim Adamovici. Prezența sârbă la Rășinari a avut drept scop ocuparea bisericii construite de episcopul român unit de la Blaj, obiectiv care a fost atins în anul 1765 prin alungarea preoților români.
Biserica Veche
La intrarea în biserică, deasupra ușii, pe zid se remarcă inscripția Dela zidirea bisericii anii Domnului 1725 mai 29, iar ceva mai jos, săpat în grinda de lemn de deasupra ușii Anii Domnului 1755 Mai 29. În biserică fost înmormântat în anul 1788 episcopul Ghedeon Nichitici, al cărui mormânt se află în fața altarului, acoperit cu o lespede roșie. În pronaosul bisericii sunt zugrăvite portretele pictorilor de Aleman și Bucur, nepoții popii Man, care au contribuit la zugrăvirea ei. Aceștia au făcut parte din școala de zugravi de biserici din secolul al XVIII-lea din care se remarcă Ioan și Gheorghe Zugrav, popa Radu Man și fii săi, Stan și Iacob, care au pictat și biserica mânăstirii Curtea de Argeș.
În exterior între turn și acoperișul bisericii se vede săpată în piatră: „Leatu bisericii vechi anii Domnului de la Hristos 420, iar cea nouă 1755”. Pe turnul bisericii, de asemenea se vede săpată în piatră: „Leatu bisericii vechi anii Domnului de la Hristos 420, iar cea nouă 1758”. Cele două „leaturi” se pot explica prin aceea că înainte cu 420 se ani a fost zidită o altă biserică – cea din lemn – care a rămas în interiorul actualei biserici, așa după cum declara un meșter zidar din Sibiu: „că demolând biserica la 5 iunie 1753, lucrătorii au aflat în biserica cea veche o carte sfăntă, care era a feciorului popii Savu, cu numele de Aleman”. Tot un preot român din Rășinari se presupune că a tradus și catehismul tipărit în 1544 la Sibiu, aceasta fiind cea dintâi carte tipărită în limba română. Existența unei biserici mai vechi în Rășinari este credibilă datorită consemnării în documentele vremii a unor preoți din veacul al XV-lea: popa Iacov, popa Vasile Tomuța, popa Iosif Pătruț, popa Sain, popa Maniu, popa Bratu. Ultimului dintre ei, popa Bratu, i-au fost încredințate misiuni speciale de către domnitorii Țării Românești în relațiile politice și comerciale pe care le aveau cu orașul Sibiu. Turnul bisericii adăpostește trei clopote și un ceas, după modelul bisericii iezuiților din Piața Mare a Sibiului. Biserica a fost pictată în interior în întregime sub formă de frescă de către „Grigorie zugrav, Iacobici și Ioan Zugrav”, fii preotului Radu din Rășinari, care au zugrăvit printre altele și la Mănăstirea Curtea de Argeș. În exterior biserica a fost pictată parțial. Dacă în exterior pictura este foarte bine păstrată, în interior praful și fumul au deteriorat pictura în mod semnificativ. În 1932, prof. V. Chidu de la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu a recondiționat pictura cu miez de pâine dar în lipsa unor tehnici de restaurare moderne aceasta s-a degradat din nou.
Biserica Sf. Ilie – Comunitatea greco-catolică și-a construit o nouă biserică, tot din piatră, însă de dimensiuni mai mici, biserică sfințită în anul 1838. În anul 1948 autoritățile comuniste au trecut lăcașul în folosința comunității ortodoxe.
Tradiții
Buni credincioși, rășinărenii respectă cu sfințenie sărbătorile înscrise în calendarul ortodox. Duminica și în zilele de sărbătoare ei își îndreaptă pașii spre cele trei biserici ortodoxe. Portul popular, încă prezent aici, mai ales în zilele de sărbătoare, constituie o priveliște foarte plăcută ochilor, o adevărată încântare pentru toți vizitatorii și turiștii ocazionali, an de an, în număr tot mai mare. Numeroase puncte de interes constituie adevărate atracții turistice și prilej pentru sejur atât pentru sibieni cât și pentru turiștii de pretutindeni:
- Cimitirul cu biserica,
- Monumentul mitropolitului Andrei Șaguna,
- Biserica „Sfânta Paraschiva”,
- Casa natală a poetului Octavian Goga,
- Ruinele cetății medievale de pe dealul Cetățuia,
- Muzeul etnografic – înființat în 1952
Muzeul episcopiei (deschis la solicitarea turiștilor, înființat în fosta reședintă a episcopilor.
Rășinărenii au o mare tradiție și în privința manifestărilor artistice ale formațiilor sale corale, de fluierași și de dansatori (corul din Rășinari are o tradiție de peste 100 de ani), care au obținut importante succese cu prilejul diferitelor lor deplasări și participări la festivaluri naționale și internaționale. Păstrarea acestui tezaur cultural și folcloric ce îl reprezintă jocul și dansul popular este principalul obiectiv al comunității, în 1982 și în 2002 desfășurându-se Zilele Fiilor Satului Rășinari, la aceste sărbători de suflet participând rășinăreni de pe toate meridianele lumii.
Sosiți pe aceste meleaguri, turiștii pot participa la manifestări culturale diverse de-a lungul întregului an: Zilele culturale Octavian Goga și Emil Cioran (de regulă, în luna mai), obiceiurile tradiționale de Paști, Crăciun și de Anul Nou și multe alte manifestări folclorice în comună și în localitățile din Mărginimea Sibiului. Adevarăți gospodari, locuitorii mai practică și astăzi mesteșugurile tradiționale: țesut, cojocărit, fierărit, rotărit și pielărit, obiectele artizanale sau de serie fiind căutate de amatorii de suveniruri și produse specifice zonei.