Priorităţi şi obiective

Prioritati GAL Mărginimea Sibiului

Analiza diagnostic (SWOT) asupra Mărginimii Sibiului a reliefat cu pregnanţă existenţa în zonă a unor resurse de dezvoltare notabile aparţinând cadrului natural (forestiere, agricole, turistice) dar şi patrimoniului construit sau spiritual (biserici, muzee şi colecţii, valori etnografice, arhitectură populară) a căror exploatare economică la cote superioare va constitui obiectul strategiei de faţă. Nu trebuie omis, ci dimpotrivă, etalat la adevărata sa valoare, potenţialul uman alcătuit dintr-o populaţie conştientă de autohtonismul său, de trăsăturile pozitive ale unui popor neatârnat.

Mărginimea Sibiului posedă un important potenţial de poziţie, datorită aşezării sale în centrul României, cu largă deschidere la unul dintre cele mai circulate culoare de transport ale ţării (Sebeş – Sibiu – Făgăraş – Braşov), dar şi la una dintre cele mai circulate axe de traversare carpatică, respectiv cea a Văii Oltului. Nu lipsesc nici conexiunile transmontane spre judeţele învecinate (Vâlcea şi Gorj). Un alt aspect, şi el favorabil, al localizării geografice este desfăşurarea zonei, aşa cum o arată dealtfel şi topicul pe care-l poartă, în proximitatea unui mare centru urban, care este oraşul Sibiu. Deşi în acest caz apare un fenomen de antinomie generat în timp istoric de relaţiile, nu totdeauna armonioase, dintre centru şi periferia, mărginimea, sa (fapt care a condus de altfel la individualizarea acesteia ca entitate teritorială şi mentală aparte) orientarea vectorilor de gravitaţie, de polarizare, trădează strânse relaţii de conlucrare economice, sociale, infrastructurale. La nivel superior, politico-administrativ în primul rând, întreaga zonă a Mărginimii este polarizată de Sibiu, cu tot efortul de sustragere sau limitare a influenţei acestuia.

Analiza situaţiei existente a pus în evidenţă, cu pregnanţă, mutaţiile suferite de Mărginimea Sibiului în ultimele decenii în plan economic şi social. Astfel, economia sa bazată pe activităţile pastorale, fortificată secole la rând prin obiceiuri şi tradiţii riguros practicate, se află într-un puternic declin, odată cu generalizarea procesului de privatizare a pământurilor şi aplicarea normelor Uniunii Europene în domeniu, ce nu mai favorizează transhumanţa. In ceea ce priveste agricultura,cu referire la cresterea oilor asistăm practic la destructurarea unei ocupaţii milenare prin sedentarizarea crescătorilor de ovine în regiunile cu excedent de terenuri agricole ieftine (Banat, Dobrogea). În acest context, principala sursă de existenţă a unor aşezări precum Poiana Sibiului, Tilişca sau Jina îşi pierde din relevanţă iar nevoia reconversiei economice a acestora apare ca imperioasă.

Apare astfel sa si o a doua directie de dezvoltarea a teritoriului Marginimea Sibiului dezvoltarea turismului in toate formele de organizare ,plecand de la turismul rural,agroturismul,turismul de agrement.

Prioritatile stabilite pentru GAL Marginimea Sibiului sunt:

1.Dezvoltarea sectorului agricol si forestier,

2.Dezvoltarea turismului si reabilitarea patrimoniului cultural material si imaterial,

3.Protejarea mediului inconjurator.

 Conform schemei nr 1. au fost stabilite obiectivele operationale ce se urmaresc a fi realizate in cadrul fiecarrei prioritati precum si masurile din PNDR 2007-2013 in care se gasesc actiunile proiectului.

               Pe baza prioritatilor s-au stabilit 2 scenarii alternative:

Scenariu 1 : Dezvoltarea cu precadere doar a sectorului agricol si forestier respectandu-se standardele europene de protejare a mediului inconjurator.In cadrul acestui scenariu economia locala va creste semnificativ in localitatile din teritoriu, unde exista multe persoane care se ocupa de generatii de aceste activitati. (Jina, Poiana Sibiului,Tilisca).In schimb, localitatile in care majoritatea populatiei este ocupata si in alte sectoare,iar agricultura este tot mai putin proiectat sunt dezavantajate (Cristian,Orlat,Rasinari,Saliste) ceea ce va duce la dezvoltarea teritoriului cu discrepante.

Scenariu 2 : Dezvoltarea simultana a sectorului agricol si forestier respectandu-se standardele europene de protejare a mediului inconjurator ,dezvoltarea turismului si reabilitarea patrimoniului cultural material si imaterial.In cadrul acestui scenariu economia locala va creste semnificativ si in localitatile in care predomina populatia ocupata in sectorul agricol si forestier si in localitatile in care populatia este ocupata si in alte sectoare,dar au un potential turistic ridicat.

         S-a preferat scenariul 2 deoarece asigura dezvoltarea economica simultana a intregului teritoriu raspunzand la nevoile tuturor cetatenilor.

Rezultate preconizate :